Hotărârea Curții în cauza C-53/23 – Asociația „Forumul Judecătorilor din România” (Asociații ale magistraților) – Stat de drept: dreptul Uniunii nu impune să se confere asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta deciziile legate de numirea procurorilor

Două asociații profesionale ale magistraților români contestă numirea anumitor procurori însărcinați cu efectuarea urmăririi penale în cazuri de corupție din România. Ele consideră că reglementarea națională pe care se bazează aceste numiri este incompatibilă cu dreptul Uniunii și nu ar trebui aplicată.

Sesizată cu această cauză, Curtea de Apel Pitești (România) solicită Curții de Justiție să stabilească dacă normele de procedură române care, în esență, împiedică asociațiile magistraților să introducă o acțiune împotriva numirii acestor procurori, întrucât condiționează admisibilitatea unei asemenea acțiuni de existența unui interes legitim privat, sunt conforme cu dreptul Uniunii. Instanța română adresează de asemenea întrebări cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu angajamentele României în materie de luptă împotriva corupției.

Curtea constată că dreptul Uniunii nu se opune unei norme naționale care, în practică, prin faptul că impune dovedirea unui interes privat pentru ca o astfel de acțiune să fie admisibilă, exclude ca asociațiile magistraților să poată contesta numirea procurorilor însărcinați cu urmărirea penală a judecătorilor.

În principiu, statele membre sunt cele care decid cine poate introduce acțiuni în justiție, fără a aduce însă atingere dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă. Desigur, în anumite cazuri, dreptul Uniunii obligă statele membre să autorizeze asociațiile reprezentative să acționeze în justiție pentru a proteja mediul sau pentru a combate discriminările. Totuși, nicio dispoziție de drept al Uniunii nu impune statelor membre, în general, să garanteze asociațiilor profesionale ale magistraților dreptul de a contesta orice incompatibilitate cu dreptul Uniunii a unei măsuri naționale legate de statutul judecătorilor.

De altfel, simplul fapt că o reglementare națională nu autorizează aceste asociații să introducă astfel de acțiuni nu este suficient pentru a genera, în percepția justițiabililor, îndoieli legitime cu privire la independența judecătorilor români.

No related posts.

Lasă un comentariu


− 5 = zero