În cursul ultimilor ani, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a susținut în mod continuu necesitatea adoptării unor reforme prin care justiția română să recapete elementele necesare funcționarii sale în baza principiilor independenței, meritocrației, eficienței și responsabilității.
Din păcate, noile legi ale justiției, adoptate în anul 2022 și prezentate drept un mare succes, s-au îndepărtat de la acest ideal, sistemul judiciar cunoscând un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deși garanțiile asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunțată în cauza Repubblika, C‑896/19.
Am avertizat constant asupra creării prin lege a unui control generalizat al Consiliului Superior al Magistraturii (spre exemplu, promovările la ÎCCJ, numirile în funcții de conducere, promovarea efectivă la tribunale și curți de apel și evaluarea, prin intermediul președinților curților de apel), respectiv al președinților de instanțe, dar și cu privire la reducerea rolului Institutului Național al Magistraturii, insuficienta reformare a Inspecției Judiciare, respectiv posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a infirma motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de ceilalți procurori (cu excepția DNA și DIICOT).
Pe lângă aceste aspecte, nerespectarea pe scară largă a hotărârilor obligatorii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene poate genera proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, cu efecte severe asupra bugetului de stat.
În ultimele zile, așa cum presa a prezentat pe larg, suntem spectatorii unor conflicte publice interminabile la vârful justiției, generate de administrarea bugetului justiției, între Consiliul Superior al Magistraturii și reprezentanți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, aspecte care afectează neîndoielnic imaginea justiției în ochii oricăror observatori rezonabili.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România se delimitează de toate aceste conflicte și solicită Curții de Conturi să verifice echidistant și cu profesionalism împrejurările concrete care le-au provocat, respectiv modalitatea de repartizare și plată efectivă a procentelor din tranșele salariale restante aferente anului 2023, care a determinat și proteste justificate ale magistraților.
Reafirmăm că sunt urgent necesare reforme reale în justiție, care să pună în aplicare hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și cerințele organismelor internaționale relevante. Astfel, trebuie imediat introduse în legislație recomandările Comisiei de la Veneția din ultimul Aviz urgent, emis la sfârșitul anului 2022, respectiv: ”extinderea duratei mandatelor procurorilor de rang înalt de la trei ani, cât este în prezent, și eliminarea posibilității reînnoirii mandatelor, precum și consolidarea garanțiilor în cazul în care procurorul general respinge soluțiile procurorilor obișnuiți. Printre alte modificări propuse se numără o selecție prin concurs pentru vicepreședinții instanțelor și procurorii șefi adjuncți ai parchetelor și stabilirea în mod clar a faptului că agenții poliției judiciare detașați pe lângă parchete nu au obligații de raportare față de Ministerul de Interne.” De asemenea, Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele de dinainte de înființarea SIIJ și recomandă restabilirea competențelor DNA de a investiga și urmări penal infracțiunile comise de judecători și procurori.
Necesitatea modificării legislative privind modul de funcţionare al Inspecţiei Judiciare se impune inclusiv prin prisma hotărârii obligatorii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 11 mai 2023 (cauza C-817/21, Inspecţia Judiciară). CJUE a constatat consolidarea competențelor inspectorului‑șef în contextul mai global al reformelor privind organizarea sistemului judiciar român având ca obiect sau ca efect reducerea garanțiilor de independență și de imparțialitate a judecătorilor români, dar mai ales practica concretă urmată de inspectorul‑șef în exercitarea prerogativelor sale, cu referire explicită la Comisia Europeană, care ”menționează exemple care pot arăta că aceste prerogative au fost utilizate, în mai multe rânduri, în scopul controlului politic al activității judiciare, unele dintre aceste exemple figurând, de altfel, în rapoartele Comisiei către Parlamentul European și către Consiliu din 22 octombrie 2019 și din 8 iunie 2021 privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [COM(2019) 499 final, p. 7 și 8, precum și COM(2021) 370, p. 18], de care autoritățile române trebuie să țină seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, în vederea realizării obiectivelor urmărite prin Decizia 2006/928 (a se vedea paragraful 71 al hotărârii din 11 mai 2023)”.
Comisia Europeană reiterează observația privitoare la promovarea magistraților, respectiv aceea că noile legi ale justiției mențin în vigoare cele două tipuri de promovare la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă aceste instanțe și introduc noi norme pentru promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde concursul scris a fost înlocuit cu o selecție bazată pe o evaluare a hotărârilor judecătorești pronunțate de candidați pe parcursul întregii lor activități și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM, aceste modalități de promovare fiind contestate de o parte serioasă a sistemului judiciar pentru lipsa unui caracter cu adevărat meritocratic.
Prin urmare, în ciuda unui eșec previzibil, generat de noile legi adoptate în anul 2022, imaginea justiției române nu poate fi aceea a unei puteri subminate la vârful său de conflicte generate de administrarea bugetului justiției. Reformele structurale solicitate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și de magistrații români, ar trebui să fie prioritare.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
No related posts.