Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, organizații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și asociațiile Funky Citizens, Declic și Vedem Just, reprezentând societatea civilă, au luat act de anunțul Ministerului Justiției din 18 aprilie 2022 referitor la transmiterea spre consultare Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a proiectelor legilor justiției și ale Codurilor penale.
Ministerul Justiției a precizat că a finalizat proiectele și că acesta reprezintă un obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare, dar și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul PNRR.
Suprinzător, proiectele nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, în condițiile în care este bine știut că lipsa transparenţei decizionale, alături de carenţe ale activităţii de reglementare, conduce inevitabil la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. De altfel, transparența decizională și consultarea publică reprezintă de ani buni elemente fundamentale și pentru Strategia Națională Anticorupție (gestionată de Ministerul Justiției).
În plus, jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și actele întocmite de Consiliul Europei, bazându-se în special pe expertiza Comisiei de la Veneția, furnizează o listă neexhaustivă a principiilor statului de drept și definesc sensul de bază al statului de drept ca o valoare comună a Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Aceste principii includ legalitatea, care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist pentru adoptarea de legi, securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar al competențelor executive, instanțe independente și imparțiale, controlul jurisdicțional eficient, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale și egalitatea în fața legii. Cerințele nu sunt doar formale și procedurale, ci instrumentul pentru asigurarea conformității cu valorile democrației și ale drepturilor omului și respectarea acestor valori.
Prin urmare, Ministrerul Justiției nu poate justifica sub nicio formă refuzul de publicare a proiectele legilor justiției și ale codurilor penale înaintate Comisiei Europene.
Totodată, Comisia Europeană, prin numeroase rapoarte MCV, a solicitat României să țină seama în mod corespunzător de avizele Comisiei de la Veneția.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Așadar, sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele legilor justiției și ale Codurilor penale este obligatorie și nu poate fi evitată prin niciun fel de artificiu.
În consecință, solicităm public Ministrului Justiției să publice urgent proiectele legilor justiției și ale codurilor penale și să le înainteze Comisiei de la Veneția, în vederea respectării obligațiilor Statului român ca membru al Consiliul Europei, dar și pentru evitarea unor noi proceduri de infringement, în cadrul Uniunii Europene.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
Asociația Inițiativa pentru Justiție
Asociația Funky Citizens
Asociația Declic
Vedem Just
No related posts.