Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de declarațiile ministrului justiției, dl Marian-Cătălin Predoiu, din cuprinsul unui interviu acordat portalului juridice.ro (”Aș întreba pe fiecare magistrat care participă la conferințe, ține cursuri, dă interviuri, emite comunicate, câte dosare a soluționat în ziua respectivă sau când recuperează acel timp pentru munca pe dosare concrete de justiție”).
Prin această declarație, ministrul justiției desconsideră dreptul magistraților la asociere, dar și dreptul judecătorilor și procurorilor la formare profesională continuă, jignind fără niciun fel de temei un întreg corp profesional și pe reprezentanții acestuia în cadrul asociațiilor profesionale.
Potrivit Avizului Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni nr. 23 (2020) – Rolul asociațiilor judecătorilor în sprijinirea independenței judiciare:
”14. Dreptul de asociere nu este doar în interesul judecătorului. În ceea ce privește judecătorii, acest drept este în interesul întregului sistem judiciar. Dreptul de asociere al judecătorilor este prevăzut expres în Principiile fundamentale ale ONU privind independența sistemului judiciar, în Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară și Carta universală a judecătorului. (…)
17. Primul obiectiv al asociației de judecători – cel de a asigura și de a apăra independența sistemului judiciar – include, printre altele, apărarea judecătorilor și a sistemului judiciar în fața oricăror încălcări ale independenței, solicitarea resurselor necesare și a condițiilor de muncă satisfăcătoare, încercarea de a obține o remunerație adecvată și securitate socială, respingerea criticilor și a atacurilor injuste îndreptate împotriva sistemului judiciar și a judecătorilor, precum și stabilirea, promovarea și implementarea unor standarde etice și asigurarea nediscriminării și a echilibrului de gen. (…)
33. Multe asociații ale judecătorilor sunt implicate în formarea judecătorilor, fie prin organizarea formării sau prin elaborarea materialelor pentru formare sau asigurarea infrastructurii necesare pentru formare, prin asigurarea de formatori cu experiență sau cel puțin prin comunicarea unor recomandări către instituția însărcinată cu organizarea formării. (…)
78. Principalele obiective ale asociațiilor de judecători – promovarea și apărarea independenței judecătorilor și a sistemului judiciar, a statului de drept și a drepturilor omului – sunt conforme cu principiile fundamentale ale Consiliului Europei și cu angajamentele statelor sale membre. Acest interes comun ar trebui să conducă la eforturi comune ale asociațiilor de judecători și ale statelor membre. (…)
80. Prin urmare, statele membre ar trebui să ofere un cadru care să permită judecătorilor să-și exercite liber dreptul de a se asocia și în interiorul căruia asociațiile de judecători să poată lucra eficient pentru realizarea obiectivelor lor. (…)
82. Politicienii nu ar trebui să încerce să influențeze judecătorii sau asociațiile acestora pentru a sprijini interesele partidelor politice, prin amenințări, acuzații nejustificate sau campanii media, prin asigurarea unor promovări profesionale sau beneficii pentru conducerea sau membrii asociației sau prin orice alte mijloace.”
De asemenea, prin Avizul nr.4 (2003) privind formarea inițială și continuă specifice judecătorilor la nivel național și european, se arată că sistemul judiciar trebuie să joace un rol major sau să fie responsabil pentru organizarea formării și că formarea nu trebuie să fie încredințată puterii executive sau puterii legislative. Implicarea asociațiilor judecătorilor, care sunt foarte aproape de nevoile și de experiența practică a membrilor lor, este prin urmare foarte potrivită:
”2. Independenţa sistemului judecătoresc conferă drepturi judecătorilor la toate nivelurile, indiferent de competenţa teritorială, impunând totodată şi anumite obligaţii de ordin etic. Acestea din urmă includ obligaţia de a depune toate diligenţele pentru în vederea îndeplinirii atribuţiilor judiciare într-un mod profesional, ceea ce implică faptul că trebuie să posede calităţi profesionale dobândite, menţinute şi îmbunătăţite prin formare, fapt care reprezintă atât o obligaţie, cât şi un drept.
3. Este esenţial ca judecătorii să aibă, după selecţia ulterioară absolvirii studiilor de drept, o instruire detaliată, amănunţită şi diversificată, pentru a-şi îndeplini obligaţiile într-un mod satisfăcător.
4. Formarea în acest fel reprezintă totodată o garanţie a independenţei şi imparţialităţii lor, în conformitate cu cerinţele Convenţiei privind protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”
Aceleași principii au fost preluate și în avizele Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni.
O astfel de mentalitate desuetă (cum o califică însuși emitentul declarațiilor) este specifică unor perioade pe care le credeam demult apuse, nu poate fi acceptată și confirmă întru totul refuzul exprimat de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție de a purta orice fel de discuții cu un om politic cu care nu împărtășesc niciun fel de valori comune.
Toată activitatea asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor este benevolă, neremunerată, realizată exclusiv în afara sarcinilor de serviciu, prin eforturi imense.
Prin asemenea demersuri au fost obținute dezlegări ale unor probleme esențiale ale sistemului judiciar, prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, avizele Comisiei de la Veneția, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, precum și rapoartele GRECO, esențiale pentru statul de drept în România, dar pe care ministrul justiției refuză să le ia în considerare.
De asemenea, o parte dintre magistrații care au luptat în ultimii ani pentru independența justiției și principiile statului de drept s-au trezit cercetați disciplinar și chiar propuși pentru suspendare din funcție de Inspecția Judiciară pentru presupuse convorbiri private sau, după caz, comunicate ori interviuri publice, ceea ce face ca atitudinea actualului ministru al justiției să ridice și mai mult nivelul de îngrijorare cu privire la modul in care se va putea asigura în viitor respectarea regulilor minimale ale unui stat democratic cu privire la exercitarea activă a intereselor profesionale în cadrul asociațiilor, astfel cum este susținută de rapoartele Comisiei Europene și de hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
Asociația Inițiativa pentru Justiție
No related posts.