Posibilitatea de implicare a corpului magistraţilor în adoptarea unei legislaţii coerente. Cadrul legal existent. Propunerile de lege ferenda şi rolul asociaţiilor profesionale. Experienţa Asociaţiei Magistraţilor din Iaşi (A.M.I.).
judecător Narcis-Violin Stoica,
vicepreşedinte al Tribunalului Iaşi
Rezumat
Analizându-se experienţa colegilor germani din Deutscher Richterbund se constată că, în cazul lor, ceea ce în sistemul românesc este consacrat legal, este deja funcţional.
Autorul se referă, în special, la existenţa unor consultări reale, efective şi constante ale decidenţilor în materia iniţerii de proiecte de acte normative cu asociaţiile de magistraţi, materializate în transmiterea reciprocă şi etapizată ale proiectelor, urmată de propuneri, sugestii, observaţii, avize (evident consultative), toate acestea în scopul adoptării unei legislaţii coerente. Pe de altă parte, trebuie remarcată şi buna organizare asociativă, inclusiv prin crearea unor mecanisme precise care să asigure elaborarea unor răspunsuri pertinente şi la timp, faţă de proiectele de acte normative cu privire la care se solicită consultarea.
Chiar dacă, în România, la nivel asociativ, într-o primă fază s-ar putea înregistra o serie de inconveninete, de dificultăţi – generate, probabil, de lipsa unei tradiţii în consultarea asociaţiilor, ceea ce înseamnă şi mecanisme interne ale unor asociaţii nedefinite încă foarte bine – în a se asigura formularea unor răspunsuri/propuneri la solicitările de expunere a unor puncte de vedere cu privire la anumite proiecte de acte normative, totuşi, câtă vreme, există obligaţia legală în a se face asemenea consultări, ea trebuie respectată, eventualele neajunsuri inerente oricărui început urmând a fi surmontate în timp. Apreciez însă că se impun două precizări de esenţă: 1) consultările asociaţiilor de magistraţi şi ale corpului acestora, în general, ar trebui să vizeze doar acele acte normative care vizează sitemul judiciar ori care sunt de natură să influenţe celeritatea şi eficienţa justiţiei; 2) decidenţii in materie au obligaţia legală de a cere punctul de vedere al asociaţiilor profesionale, de a le consulta, ceea ce nu înseamnă însă şi obligaţia corelativă a acestora de a răspunde de fiecare dată şi, mai ales, în termenele stabilite de primii.
Analysing the experience of our German colleagues from the Deutscher Richterbund, it is established that, in their case, what in the Romanian system is provided in the law, it is already functioning.
The author is mentioning especially the genuine, effective and constant consultations held by the decision-makers with de magistrates’ associations concerning the draft bills promoted, embodied in a mutual and gradual sending of those drafts, followed by (consultative) proposals, opinions, remarks, aiming at adopting a coherent legislation. On the other hand, the well associative design, including the setting up of precise mechanisms in order to ensure sending of relevant and timely responses on the draft bills upon consultation must be emphasised.
Even if in Romania, in a first stage, some disruptions and difficulties, due, probably, to the lack of a consultation practice concerning the associations, implying also not so well defined internal mechanisms of the associations, concerning the formulations of answers/proposals upon requests to submit an opinion on some draft bills, may occur, nonetheless, as long as the legal duty to undertake such consultation does exist that have to be complied with, the shortcomings inherent in any beginning being likely to be solved in time. Two pivotal remarks are needed: 1) as a rule, the consultation procedure related to the magistrates’ associations and to their bodies shall concern only those draft bills aimed at regulating the judicial system or those that are liable to stimulate the justice promptness and effectiveness; 2) the decision-makers are under a legal obligation to ask the opinion of the legal practitioners’ associations, by consulting them, meaning there is a corresponding obligation of those to ask every time and, all the more, during the terms provided for.
Forma integrală este disponibilă în numărul 2/2009 al revistei pe bază de comandă.
Related posts: