Un astfel de subiect este și activitatea Inspecției Judiciare, care a făcut de-a lungul timpului obiectul a numeroase critici, ultimele pe care le reamintim fiind cele din hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în data de 18 mai 2021 și din rapoartele elaborate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – în Raportul din 8 iunie 2021 se arată faptul că „Anii 2018 și 2019 au fost marcați de controverse cu privire la abordarea CSM față de funcția de inspector-șef, întrucât CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-șef în exercițiu, în pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonanțe de urgență a guvernului. Curtea de Justiție a UE a fost sesizată cu o cerere de decizie preliminară privind compatibilitatea cu articolul 2 și cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competenței guvernului de a efectua în cadrul Inspecției Judiciare numiri interimare în funcții de conducere responsabile cu desfășurarea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor. În hotărârea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat că o reglementare națională nu poate să dea naștere unor îndoieli cu privire la faptul că prerogativele unui organ judiciar însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare și cu exercitarea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activității respectivilor judecători și procurori sau de control politic al acestei activități. Curtea a statuat că o reglementare națională este de natură să dea naștere unor astfel de îndoieli atunci când are ca efect, fie și cu titlu provizoriu, să permită guvernului statului membru în cauză să facă numiri în funcțiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetările disciplinare și de a exercita acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și a procurorilor cu încălcarea procedurii ordinare denumire prevăzute de dreptul național. Hotărârea reconfirmă scopul recomandării din 2018. Autoritățile care supraveghează Inspecția Judiciară, în special CSM, vor trebui să țină seama în mod corespunzător de hotărâre, și în lumina preocupărilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspecției Judiciare. În ultimii ani, instituțiile judiciare, inclusiv CSM, au scos în evidență existența unor preocupări legate de lipsa de răspundere a Inspecției Judiciare, menționând proporția ridicată a dosarelor înaintate în instanță de Inspecție, respinse în cele din urmă în instanță, concentrarea tuturor proceselor decizionale în cadrul atribuțiilor inspectorului-șef și limitele competențelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evoluții au ridicat semne de întrebare cu privire la măsura în care noile dispoziții ale legilor justiției privind numirea conducerii Inspecției Judiciare și răspunderea acesteia oferă garanții suficiente și asigură echilibrul corect între judecători, procurori și CSM.”
În aceste condiții, întrucât pe ordinea de zi a ședinței Plenului CSM din data de 29 iunie 2021 s-a aflat „Raportul de constatări faptice – Auditul extern al managementului Inspecției Judiciare pentru anul 2020”, la data de 28 iunie 2021, subscrisele am comunicat Consiliului Superior al Magistraturii, în scris, intenția de a participa, prin câte un reprezentant, la dezbaterea acestui subiect.
La data de 29 iunie 2021, cu mai puțin de o oră înainte de începerea ședinței de Plen, Consiliul Superior al Magistraturii ne-a comunicat însă, prin secretarul său general, faptul că, din cauza condițiilor epidemiologice, ședințele plenului se țin într-o sală din incinta Parlamentului (alegere stranie pentru garantul independenței justiției), în care echipamentele audio-video ale CSM au fost configurate fără a se lua în calcul participarea în sistem de videoconferință, deși cadrul general legal recomandă o atare soluție (Legea nr.114/2021) – http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/image2021-06-29-085636.pdf.
Această atitudine a Consiliului Superior al Magistraturii este însă nu doar o nouă încălcare a recomandărilor care i-au fost adresate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – prin raportul MCV din 25 ianuarie 2017 s-a recomandat ca „CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor”, dar și o încălcare gravă a înseși legii în baza căreia Consiliul Superior al Magistraturii a fost înființat și funcționează – art. 29 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 stabilește, fără nicio condiție, că „asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările plenului și ale secțiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
Asociația Inițiativa pentru Justiție
No related posts.