Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu îngrijorare de următoarea situație relatată în presă:
Trei judecători militari de la Curtea Militară de Apel București s-au adresat Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând instituţiei să dispună verificări cu privire la posibila afectare a independenței și imparțialității, prin faptul că o echipă din cadrul Direcției Contrainformații și Securitate Militară, aflată în exercitarea unui control pe linie de protecție a informațiilor clasificate, a încercat să acceseze și rețeaua informatică neclasificată a instanței, din care fac parte calculatoarele folosite de judecători și grefieri, lovindu-se de opoziția fermă a celor trei judecători, care, față de lipsa unei baze legale și față de caracterul confidențial al anumitor informații stocate în această rețea, ar fi refuzat să se conformeze dispoziției verbale a președintelui instanței. În urma acestui demers, președintele Consiliului Superior al Magistraturii ar fi solicitat Inspecției Judiciare să efectueze atât verificări în sensul celor solicitate, cât și verificări cu privire la săvârșirea de către cei trei judecători a abaterii disciplinare prevăzute la art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 („nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente”).
Ca urmare a acestei situaţii, asociaţiile reamintesc faptul că principiul independenței justiției este recunoscut la nivel internațional ca principiu fundamental într-un stat de drept și că, potrivit art.124 alin.3 din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, fără ca legea fundamentală să facă vreo distincție între activitățile cu caracter judiciar și cele cu caracter administrativ desfășurate de aceștia.
De asemenea, precizăm că, întrucât Curtea Militară de Apel București este o instanță penală, o parte din informațiile stocate în sistemul său informatic au un caracter nepublic, aspect prevăzut expres în Codul penal (cum ar fi cele care privesc măsuri de supraveghere tehnică și orice ședințe de judecată nepublice), o altă parte din informații constituie acte în curs de redactare, nedestinate publicității în această fază, iar altele reprezintă date cu caracter personal la care accesul poate fi permis doar în condițiile legii.
Atât instanțele, cât și serviciile de informații, își desfășoară activitatea în baza legii. În consecință, în lipsa unor dispoziții legale, un serviciu de informații nu are dreptul să acceseze informații nepublice și care nu fac obiectul sferei sale de competență, stocate în sistemul informatic al unei instanțe. O conduită contrară poate conduce la ideea unei imixtiuni a unui serviciu de informații în sfera justiției, ceea ce constituie un pericol potențial față de independența acesteia.
Totodată, remarcăm faptul că nerespectarea dispozițiilor ori a deciziilor cu caracter administrativ trebuie să aibă un caracter „nejustificat”. Pentru a fi în prezenţa unei nesocotiri a deciziilor/dispoziţiilor cu caracter administrativ ale conducătorului instanţei este necesar ca acestea să aibă, în primul rând, o formă scrisă, să fie „în conformitate cu legea”, iar orice obligații cu caracter administrativ trebuie să fie „prevăzute în lege sau regulamente”. De altfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și Legii nr. 317/2004, în domeniul justiției nu se pot adopta regulamente prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
În final, atragem atenția asupra prevederilor Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, în special cu privire la prevederile art. 5 lit. g, art. 6 și art. 7 din această lege, din care rezultă că persoanele încadrate în autorități publice care semnalează încălcări ale legii de către persoanele menționate la art. 1 și 2, în privința accesului la informații, prevăzute de lege ca fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni, au calitatea de avertizori în interes public, beneficiază de prezumția de bună-credință, în condițiile art. 4 lit. h, până la proba contrară și nu pot fi sancționate pentru aceasta, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancțiuni inechitabile și mai severe pentru alte abateri disciplinare.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
Asociația Inițiativa pentru Justiție
No related posts.