În urma lecturării comunicatului semnat de reprezentanții societății civile din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dl Victor Alistar și dl Romeu Chelariu, publicat pe pagina web a instituției la data de 23 aprilie 2020 (https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Type=Title&FolderId=8034), Asociația „Forumul Judecătorilor din România” solicită Consiliului Superior al Magistraturii să conștientizeze propriul rol și să apere independența puterii judecătorești, lezată prin afirmațiile din respectivul comunicat.
În același timp, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” aduce la cunoștința opiniei publice faptul că atribuțiile membrilor aleși ai societății civile sunt prevăzute de art. 54 alin. 6 din Legea nr.317/2004. Potrivit dispozițiilor legale, aceștia trebuie: a) să asigure informarea constantă a organizațiilor societății civile cu privire la lucrările Consiliului Superior al Magistraturi; b) să realizeze consultarea organizațiilor societății civile cu privire la propunerile și sugestiile acestora privind demersurile necesare la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pentru îmbunătățirea activității instituțiilor judiciare ca serviciu public aflat în slujba societății, întocmind în acest sens un raport trimestrial de analiză și sinteză a propunerilor, pe care îl transmit plenului sau secțiilor, după caz, pentru analiză și decizie; c) să monitorizeze respectarea obligațiilor Consiliului Superior al Magistraturii, de transparență, de asigurare a accesului publicului la informații și soluționare a petițiilor în raport cu societatea civilă, și să întocmească un raport anual pe care îl publică pe pagina de internet a Consiliului.
La ședințele Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanții societății civile participă cu drept de vot, potrivit art. 28 alin. 3 din Legea nr.317/2004, având rol decizional efectiv, așadar, în realizarea rolului Consiliului, acela de a adopta toate măsurile legale, așa cum sunt prevăzute de legea de organizare amintită, cu scopul de asigura independența, eficiența și rolul de serviciu public al sistemului judiciar. Implicit, sarcina reprezentanților societății civile este, pe lângă aceea de a mijloci relația autorității judecătorești cu societatea civilă, de a se abține de la orice act care ar putea decredibiliza sistemul judiciar, la a cărui bună funcționare sunt chemați să contribuie.
Or, în lipsa unui minim corpus probatoriu care să susțină afirmațiile din comunicatul lansat la 23 aprilie 2020 pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, dl Victor Alistar și dl Romeu Chelariu insinuează, în esență, că instanțele nu respectă unele obligații legale: „atrag atenția și în mod public asupra situației întârzierilor privind motivarea și redactarea hotărârilor judecătorești pronunțate care afectează grav calitatea justiției ca serviciu public.” Circumstanțierea nerespectării obligației legale de perioada în care volumul activității instanțelor a fost redus din cauzele enunțate nu este susținută de date statistice care să indice comparativ volumul dosarelor neredactate la începutul perioadei de scădere a activității și apoi după o anumită perioadă, în condițiile în care, de regulă, hotărârile judecătorești au fost și sunt redactate, în majoritatea lor, în termenul legal.
Pornind de la premisa că acești doi membri ai CSM înțeleg să expună public chestiuni care afectează buna funcționare a sistemului, cu efecte apreciate ca fiind directe asupra “calității actului de justiție”, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” atrage atenția asupra faptului că un diagnostic corect asupra justiției din România ar trebui să aibă în vedere și celelalte cauze care afectează în mod direct calitatea actului de justiție. Aceste cauze sunt unanim cunoscute în cadrul sistemului judiciar românesc, atestate fiind chiar de rapoarte întocmite în cadrul lucrărilor Consiliului. Există, astfel, o certă supraîncărcare a magistraților. La un număr de aproximativ 4900 de judecători, pe rolul instanțelor judecătorești din întreaga țară, spre exemplu în anul 2018, s-au aflat 2.946.106 dosare și a fost soluționat un număr de 2.144.313 dosare, conform Raportului privind starea justiției, aferent anului 2018, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2019 (www.csm1909.ro/267/3570/Rapoarte-privind-starea-justiției). La nivelul respectiv de supraîncărcare se adaugă intrarea aproape concomitentă în vigoare a cel puțin patru acte normative esențiale (cele patru coduri pe parcursul anilor 2011-2014) și o dinamică a majorității actelor normative ce tinde să afecteze necesitatea de previzibilitate, acte normative pe care magistrații au obligația nu numai să le aplice, dar mai întâi să le studieze în detaliu. Alături de aceste cauze majore, există și aspecte la fel de însemnate ce privesc organizarea instanțelor în funcție de circumscripțiile teritoriale, repartizarea neuniformă a posturilor și a personalului aferent.
Aspectul reclamat în comunicatul celor doi membri CSM nu poate fi supus atenției opiniei publice fără să fie prezentate și celelalte elemente cu care se află într-o relație evidentă de tip cauză-efect. Calitatea actului de justiție nu poate fi avută în vedere exclusiv din perspectiva întârzierii unor redactări, ci trebuie să se înțeleagă pe deplin toate cauzele care o influențează în mod real: supraîncărcarea judecătorilor, legislație extrem de stufoasă și prolixă care poate nu de puține ori generează și practică neunitară, repartizare neuniformă a volumului de activitate, lipsă personal auxiliar.
Afirmațiile reprezentanților societății civile prezintă deficitar numai o parte a realității cauzelor ce afectează calitatea actului de justiție, în contextul în care acești membri ai CSM nu pot fi străini de realitatea sistemului judiciar românesc, și provoacă stupefacție în rândul celor care cunosc obiectiv diversele aspecte ale justiției române, întrucât îi indică, cu ton justițiar, drept unici responsabili, pentru neredactarea în termen a unor hotărâri judecătorești, pe judecători.
Mai mult decât atât, aserțiunile comunicatului nu doar că ies din sfera atribuțiilor reprezentanților societății civile, ci afectează imaginea și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate din care cei doi reprezentanți fac parte și care ar trebui să folosească toate instrumentele legale pe care le are la îndemână pentru a regla eventualele situații negative semnalate, inclusiv echilibrarea volumului de activitate în instanțe. În același timp, afirmațiile celor doi reprezentanți ai societății civile, prin modul insinuant și generalizant în care au fost formulate, pot afecta independența întregului sistem judiciar, cunoscându-se faptul că majoritatea covârșitoare a judecătorilor respectă termenele legale de motivare, cu toate dificultățile aferente.
În acest context, Asociația „Forumul Judecătorilor din România” solicită public Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența puterii judecătorești față de afirmațiile dlui Victor Alistar și ale dlui Romeu Chelariu din comunicatul publicat pe pagina oficială a instituției, la data de 23 aprilie 2020.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte
No related posts.