Subscrisele asociaţii au luat act de conflictul artificial şi inutil creat ca urmare a intenţiei majorităţii parlamentare de a elimina pensiile de serviciu din magistratură.
O astfel de măsură nesocotește principii enunțate frecvent de organizațiile internaționale relevante, respectiv Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Consiliul Europei etc., de unde au fost însușite de Comisia de la Veneția și dezvoltate în jurisprudența tuturor instanțelor constituționale din diverse state din Europa care au fost chemate să se pronunțe cu privire la demersuri similare (Republica Cehă, Lituania, România, Republica Moldova) ori colateral de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Spre exemplu, art.6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că ”În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”. De asemenea, ”noțiunea de independență presupune în special ca organismul respectiv să își exercite funcțiile jurisdicționale în mod complet autonom, fără a fi supus vreunei legături ierarhice sau de subordonare și fără să primească dispoziții sau instrucțiuni, indiferent de originea lor, și să fie astfel protejat de intervenții sau de presiuni exterioare susceptibile să aducă atingere independenței de judecată a membrilor săi și să influențeze deciziile acestora. La fel ca inamovibilitatea membrilor organismului vizat, perceperea de către aceștia a unei remunerații cu un nivel adecvat în raport cu importanța funcțiilor pe care le exercită constituie o garanție inerentă independenței judecătorilor” (Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Hotărârea din 27 februarie 2018, cauza C‑64/16, Associação Sindical dos Juízes Portugueses).
Prin urmare, reprezentanții statului român și suporterii unor asemenea schimbări legislative trebuie să înțeleagă că în statele democratice securitatea financiară este recunoscută în mod clar ca unul dintre elementele esenţiale care asigură independenţa magistraților, în acest ansamblu fiind logic și nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională.
Cu siguranță, există unele anomalii care pot fi corectate (spre exemplu, pensii în plată mai mari cu 30-40% decât indemnizațiile în plată ale judecătorilor/procurorilor în activitate, pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate, posibilitate de pensionare imediat după reintegrarea în magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu etc.), dar toate acestea sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc.
Necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată de aproape întreg spectrul politic, folosind propria turpitudine, o ură viscerală în discursul public împotriva magistraților români, exclusiv în scopuri electorale.
În tot acest timp, puterea executivă și puterea legislativă refuză a lua măcar una dintre măsurile necesare conformării cu toate aspectele ce pun în primejdie statul de drept în România, constant reliefate atât de Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni sau GRECO (organisme din cadrul Consiliului Europei), dar și de Comisia Europeană și multe alte entități ale Uniunii Europene.
Mai mult, Ministrul Justiției, fără îndoială, un factor politic, derulează în mare viteză proceduri de selectare a procurorilor în funcții înalte, încălcând flagrant recomandările entităților internaționale relevante, și nu are nicio soluție pentru un proiect legislativ minimal care să schimbe din temelii norme legislative profund nocive magistraturii, criticate la unison de lumea civilizată.
Precizăm și că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România.
Subscrisele asociaţii, în susținerea constructivă a unor demersuri legislative imediate, pentru respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni și GRECO, vor publica și pune la dispoziție puterii executive și puterii legislative, zilele următoare, un proiect legislativ minimal, cu expunere de motive şi explicaţii ample, desigur perfectibil, dar care poate fi o punte de dialog pentru o minimă consolidare a statului de drept în România.
Asociația „Forumul Judecătorilor din România”
judecător Dragoș CĂLIN, co-președinte
judecător Lucia ZAHARIA, co-președinte
Asociația „Inițiativa pentru Justiție”
procuror Sorin Marian LIA, co-președinte
procuror Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte
No related posts.
2 Comments
Gabriel Marin
In acord cu cele inserate de catre autori, insa sunt unele aspecte de notat pentru a se ajunge la un numitor comun.
In primul rand, asa cum arata Constitutia precum si Cartea europeana privind statutul judecatorilor, procurorii nu sunt magistrati, procurorii sunt inalti functionari publici, sau intr-o denumire interbelica, avocati ai statului.
In situatia in care s-ar face aceasta delimitare ia ulterior ar fi adusa la cunostinta publicului, cred ca fata justitiei ar fi mult curatata. Este normal sa intrebati – de ce?
Motivul, justificat, ar fi urmatorul: Procurorii au arestat judecatori, dupa care au devoalat aceste informatii in presa audio-vizuala si scrisa, dand o palma mare justitiei. Este legal sa sanctionezi penal o persoana care a comis o fapta penala dar nu este normal sa aduci la cunostinta presei ca anumiti judecatori au fost arestati preventiv pentru anumite fapte de coruptie. Nu este legal sa descoperi publicului secrete profesionale. Procurori prin actiunile lor au incalcat aceasta obligatie, devoaland informatii cuprinse in dosarele pe care le aveau in lucru, dosare in care faptuitorii presupusi erau judecatori. Pe cale de consecinta, procurorii au facut un mare deserviciu profesiei de magistrat, motiv pentru care acestia nu isi merita aceasta titulatura.
Fata de pensiile de serviciu, eu sunt pentru plata lor atata timp cat cuantumul cumulat al pensiei de stat si al celei de serviciu nu depaseste echivalentul in lei a 2500 de Euro. Motivarea este urmatoarea: In timpul activitatii magistratul este obligat sa se supuna anumitor incompatibilitati si interdictii legale, avand deasemeni o viata de familie diminuata in detrimentul activitatii profesionale. In momentul pensionarii aceste interdicitii dispar, nu mai sunt aplicabile, fapt pentru care o pensie de serviciu de pana la 10 000 lei net in plata este indestulatoare pentru un magistrat.