În ședința Guvernului României din data de 12 august 2019 a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru schimbarea denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiție” și „proiecte de interes public ale municipiului București” precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului,[1] prin care se fac pași reali în vederea edificării Cartierului pentru Justiție, care va reuni sediile a numeroase instanțe judecătorești și parchete din București, dar și ale altor instituții judiciare, inclusiv sediul Consiliului Superior al Magistraturii, așa cum rezultă din Nota de fundamentare a actului normativ,[2] dar și din informațiile oficiale publicate de pagina de Facebook a Ministerului Justiției, la 12 august 2019[3].
În atare condiții, cum acest proiect cuprinde, în continuare, și realizarea unui sediu nou destinat Consiliului Superior al Magistraturii, pentru evitarea dublei finanțări din fondurile publice, indiferent de chiria achitată anual pentru prezentul sediu, declanșarea procedurii de achiziționare a unui nou imobil distinct, în afara Cartierului pentru Justiție, pentru a fi folosit exclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii drept sediu nou, în suprafață de 12.000 mp, ale cărui costuri se ridică la suma de 84.600.000 de lei (18.000.000 EUR), este nefirească și trebuie abandonată.
Cum arătam și cu alte ocazii, starea de degradare a sediilor unor instanțe și parchete a fost documentată de Asociația Forumul Judecătorilor într-un studiu care a fost publicat la sfârșitul anului 2017, între sediile cu cele mai grave deficiențe aflându-se cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție.[4]
Nevoile de resurse de finanțare pentru sistemul judiciar sunt extrem de mari, fapt care reiese din simplul inventar realizat recent chiar de Consiliul Superior al Magistraturii[5], atât sub aspectul construirii unor clădiri noi, cât și al reparațiilor capitale/curente, extinderilor de spațiu, achiziționării de mobilier, aparate telefonice, sisteme informatice etc.
În acest context, dacă Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice ar realoca suma destinată Consiliului Superior al Magistraturii pentru noua achiziție (18.000.000 EUR), către investițiile cu adevărat urgente pentru sistemul judiciar, cel puțin o parte din necesarul reparațiilor capitale/curente ar fi acoperită, cu beneficii atât pentru personalul instanțelor și parchetelor în cauză, dar, mai ales pentru justițiabili.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
Asociația Inițiativa pentru Justiție
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte
procuror Ionuț Marcu, co- președinte
[1] A se vedea pagina web http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-de-acte-normative-aprobate-sau-de-care-guvernul-a-luat-act-in-edinta-din-12-august-2019 [consultată ultima dată la 18 august 2019].
[2] A se vedea pagina web http://www.just.ro/wp-content/uploads/2019/05/Nota-de-Fundamentare.pdf [consultată ultima dată la 18 august 2019].
[3] A se vedea pagina web https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fministeruljustitieiromania%2Fposts%2F1182241611978771 [consultată ultima dată la 18 august 2019].
[4] A se vedea pagina web https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/12/Conditiile-de-lucru-ale-magistratilor-din-Romania.-Colaj-foto-12-decembrie-2017.pdf [consultată ultima dată la 18 august 2019].
[5] A se vedea pagina web https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?Type=Title&FolderId=7320 [consultată ultima dată la 18 august 2019].
No related posts.