În spaţiul public a apărut recent informaţia în sensul declanşării procedurii de achiziţionare a unui imobil pentru a fi folosit de către Consiliul Superior al Magistraturii ca sediu nou, în suprafaţă de nu mai puţin de 12.000 mp, ale cărui costuri se ridică la suma de 84.600.000 de lei (18.000.000 EUR).
În Hotărârea de Guvern nr. 949 din 17 decembrie 2018 prin care s-a aprobat Nota de fundamentare, ce justifică necesitatea acestei achiziţii, se arată că actualul spaţiu al CSM, în suprafaţă utilă de 2.939,44 mp, este închiriat, că majoritatea birourilor nu beneficiază de ferestre sau balcoane, iar specificul activităţii CSM presupune şi participarea altor persoane din exterior, precum magistraţi şi inspectori judiciari, instituţia gestionând un număr mare de documente curente şi arhivate. De asemenea, se susţine şi că de la data închirierii actualului sediu a intervenit o intensificare a activităţii şi o creştere a rolului instituţiei în cadrul sistemului judiciar şi al societăţii în ansamblul său.
Apreciem că aceste argumente nu sunt suficiente pentru a justifica efectuarea unei investiţii atât de considerabile în condiţiile în care nevoile de resurse de finanţare pentru sistemul judiciar sunt în continuare nesatisfăcute.
Fără a nega importanţa pe care un sediu adecvat o are pentru activitatea unei instituţii esenţiale în buna funcţionare a justiţiei, atragem, totuşi, atenţia asupra faptului că niciuna din recentele modificări aduse legilor justiţiei, de altfel puternic contestate de magistraţi, nu a determinat o creştere a volumului de activitate al CSM atât de consistentă încât să facă necesar un sediu nou de asemenea dimensiuni (de 4 ori mai mare faţă de cel actual).
Inconvenientele invocate în privinţa actualului sediu al CSM se regăsesc în fapt în aproape toate instanţele şi parchetele din ţară, şi sunt mult mai grave. Astfel, numeroase instanţe şi parchete funcţionează în clădiri închiriate, în condiţii improprii (imobile mizere în care nu s-au mai efectuat reparaţii de zeci de ani, spaţii insuficiente în arhive şi registraturi sau spaţii de birouri supraaglomerate, grupuri sanitare insalubre sau de dimensiuni liliputane), iar sediile a numeroase instanţe şi parchete nu au ventilaţie naturală, în unele cazuri birourile neavând nici lumină naturală. Activitatea instanţelor şi a parchetelor presupune, prin esenţa ei, participarea unor persoane din exterior – justiţiabili, martori, avocaţi, experţi, etc.–, mult mai numeroase faţă de CSM, şi implică gestionarea unui număr uriaş de dosare, mult mai mare în raport cu cel generat de activitatea CSM.
Starea de degradare, în unele cazuri dramatică, a sediilor unor instanţe şi parchete a fost documentată de Asociaţia Forumul Judecătorilor într-un studiu care a fost făcut public la sfârşitul anului 2017, între sediile cu cele mai grave deficienţe aflându-se şi cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/12/Conditiile-de-lucru-ale-magistratilor-din-Romania.-Colaj-foto-12-decembrie-2017.pdf.
În plus, reamintim că în luna mai a acestui an Tribunalul Bucureşti a acordat unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti daune de 14.000 EUR pentru prejudiciul suferit din cauza condiţiilor improprii de muncă în ultimii 3 ani, în condiţiile în care s-a constatat că lucrează într-un birou de 20 mp cu încă 11 procurori, cărora li se adaugă vizitatori sau persoane chemate la audieri, în medie 4-5 persoane, birou în care se află aparatură electronică (monitoare, calculatoare, imprimante) care generează câmpuri electromagnetice şi viciază aerul, în care, în lipsa dulapurilor, dosarele stau pe podea, şi în care lumina naturală este suficientă doar pentru cei care lucrează în apropierea ferestrelor – http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3770. Or, condiţii asemănătoare se întâlnesc frecvent şi în instanţele judecătoreşti din România.
În fine, achiziţionarea de către CSM a unui sediu nou este cu atât mai surprinzătoare cu cât edificarea unui astfel de sediu pentru această instituţie a fost prevăzută de Guvern a se realiza în cadrul Cartierului pentru Justiţie, ce va reuni sediile a numeroase instanţe şi parchete din Bucureşti. În ipoteza în care Consiliul Superior al Magistraturii alege să cumpere un imobil exclusiv pentru nevoile sale, la un preţ considerabil, ceea ce presupune un efort bugetar pe măsură, există riscul ca proiectul „Cartierul pentru Justiţie”, precum şi investiţiile atât de necesare pentru crearea unor condiţii decente la locul de muncă în numeroase sedii de instanţe şi parchete să fie amânate sau chiar stopate.
În acest context solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să renunţe la această achiziţie, iar Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor Publice să realoce suma destinată ei către investiţiile cu adevărat urgente pentru sistemul judiciar. De asemenea, cerem Ministerului Justiţiei (în actuala conducere şi în cea anterioară) să precizeze din ce fonduri se finanţează această investiţie şi de ce consideră că achiziţionarea unui asemenea sediu este o investiţie prioritară în raport cu nevoile extrem de urgente ale sistemului judiciar.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoş Călin, co-președinte
Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie
procuror Bogdan Pîrlog, co-președinte
procuror Sorin Lia, co-președinte
procuror Ionuţ Marcu, co-președinte
No related posts.