Ca urmare a unor articole publicate în data de 07.02.2019, de natură a dezinforma amplu opinia publică, Asociația Forumul Judecătorilor din România face cunoscute următoarele:
- Pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal au fost înregistrate două dosare distincte, având ca obiect cereri ale Asociației Forumul Judecătorilor din România de obligare a pârâtei Inspecţia Judiciară să comunice informaţii cu caracter public.
În primul dosar, înregistrat sub nr.2122/104/2018, s-a solicitat obligarea pârâtei să comunice toate informaţiile solicitate la pct. II-III din cererea înregistrată la pârâtă sub nr. 6146/IJ/237P/CIPRMM/2018. Pârâta a răspuns numai parţial cererii Asociaţiei, la data de 31.08.2018, prin adresa nr. 6146/IJ/237P/CIPRMM/2018, în care au fost compilate o serie de afirmații disparate. S-au solicitat date deținute de Inspecția Judiciară, rezultate în mod direct din activitatea instituției: câte cauze împotriva magistraților – judecători, respectiv procurori – au fost înregistrate pe rolul Inspecției Judiciare în aceeași perioadă 2014 – 2018 (privitoare la abateri disciplinare și / sau încălcări ale Codului deontologic); în câte cazuri Inspecția Judiciară s-a sesizat din oficiu împotriva magistraților judecători, respectiv procurori în aceeași perioadă cu privire la răspunderea disciplinară sau deontologică; câte sesizări au provenit în aceeași perioadă, împotriva magistraților judecători, respectiv procurori, de la Ministrul Justiției; în câte cauze înregistrate urmare sesizărilor la plângere s-a exercitat acțiunea disciplinară împotriva magistraților judecători, respectiv procurori; în câte cauze înregistrate urmare sesizărilor din oficiu ale Inspecției Judiciare s-a exercitat acțiunea disciplinară împotriva magistraților judecători, respectiv procurori; în câte cauze în care s-a exercitat acțiunea disciplinară împotriva magistraților judecători, respectiv procurori, s-au pronunțat sancțiuni rămase definitive; în câte cauze s-a exercitat împotriva magistraților judecători, respectiv procurori, acțiunea având ca obiect constatarea încălcării Codului Deontologic și în câte din aceste cauze s-au pronunțat hotărâri de admitere rămase definitive. De asemenea, având în vedere informațiile publice comunicate chiar de Inspecția Judiciară, privitoare la încheierea unui protocol de către această instituție cu Serviciul Român de Informații, valabil în aceeași perioadă 2014 – 2018, să se comunice: o copie a acestui protocol, în măsura în care a fost desecretizat, iar în subsidiar, să indicați data inițierii procedurii de desecretizare, dacă este cazul, și stadiul acesteia; o copie a actului prin care a încetat Protocolul, astfel cum s-a susținut public; câte sesizări împotriva magistraților judecători, respectiv procurori, au fost transmise Inspecției Judiciare de către Serviciul Român de Informații în temeiul protocolului de cooperare între cele două instituții; în câte din cauzele înregistrate pe rolul Inspecției Judiciare s-a purtat corespondență, de orice fel, cu Serviciul Român de Informații sau cu alte servicii de informații, în temeiul protocolului sau în afara acestuia.
Prin adresa nr. 6146/IJ/237P/CIPRMM/2018, Inspecția Judiciară a comunicat următoarele: „Ca urmare a solicitării dumneavoastră vă comunicăm faptul că Inspecţia Judiciară derulează, în perioada 1 august – 1 octombrie 2018, un control tematic vizând respectarea principiilor generale care guvernează activitatea Autorităţii Judecătoreşti în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie vizând magistraţi sau în legătură cu aceştia. Singurele informaţii publice la acest moment sunt cele transmise prin Comunicatul de presă din 24 august 2018. După aprobarea raportului de control de către Consiliul Superior al Magistraturii acesta va fi postat pe site-ul www.inspectiajudiciara.ro. Referitor la protocolul la care faceţi referire, vă comunicăm faptul că până la finalizarea procedurii de desecretizare acesta are un regim clasificat, astfel că nu vă putem furniza informaţiile solicitate”.
În cadrul acestui dosar, ca urmare a semnării întâmpinării depuse de pârâtă de dl. Lucian Netejoru, Asociația Forumul Judecătorilor din România a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării, dl. judecător Lucian Netejoru, din mai multe perspective: 1. Lipsa unui act administrativ emis de autoritatea competentă să numească inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în speţă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care să constate îndeplinite condiţiile legale pentru interimatul funcţiei; 2. Neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; 3. Prelungirea de către Guvern a mandatelor conducerii actuale a Inspecției Judiciare încalcă atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în raport de competențele inspectorilor judiciari șefi, precum și independența judecătorilor, condiție esențială pentru asigurarea unei protecții jurisdicționale efective. Garantarea independenței, inerentă misiunii de a judeca, este solicitată nu numai la nivelul Uniunii, pentru judecătorii Uniunii și avocații generali ai Curții, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) al treilea paragraf TUE, dar și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pentru instanțele naționale. S-a propus trimiterea unei cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În măsura în care se va stabili nerespectarea obligațiilor ce revin României în cadrul Uniunii Europene (Mecanismul de cooperare și de verificare, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 200, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană), așadar în primul rând natura lor obligatorie, s-ar dovedi inexistenţa dreptului de reprezentare legală a pârâtei, independent de existenţa sau inexistenţa unei hotărâri a Plenului CSM solicitate ca dovadă a reprezentării legale, cu consecinţa anulării actului de procedură reprezentat de întâmpinarea depusă la dosar, prin care au fost propuse probe, a fost invocată o excepţie şi au fost formulate apărări, cauza urmând a fi soluţionată fără luarea lor în considerare.
Prin Încheierea pronunţată la data de 19.12.2018, Tribunalul Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, republicată, a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (art. I şi II), în raport de dispoziţiile art. 1 alin. 3 şi 5, art. 4 alin. 2, art. 15 alin. 2, art. 16 alin. 1 din Constituţie şi ale art. 133 alin. 1 şi art. 134 alin. 4 din Constituţia României, invocată de reclamantul Forumul Judecătorilor din România în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară în dosarul cu nr. 2122/104/2018, aflat pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea din 29.01.2019, pronunțată în dosarul nr. 2122/104/2018, aflat pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă cererea reclamantei Asociația Forumul Judecătorilor din România privind trimiterea sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul art. 267 TFUE. A fost dispusă sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare (în procedură accelerată), conținând următoarele întrebări: „1. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? 2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? 3. Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu? 4. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”
Cererea de decizie preliminară a fost înregistrată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sub nr. C-83/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România. Tribunalul Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a solicitat aplicarea în cauză a unei proceduri accelerate.
După sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, Inspecţia Judiciară a solicitat strămutarea judecăţii acestui dosar (nr.2122/104/2018), termenul fixat pentru judecată, de Curtea de Apel Craiova, fiind 08.02.2019 (dosar nr. 76/54/2019).
În al doilea dosar, primul dosar, înregistrat sub nr.2260/104/2018, s-a solicitat obligarea pârâtei să comunice toate informaţiile solicitate la pct. II-III din cererea înregistrată la pârâtă sub nr. 6582/IJ/264P/CIPRMM/2018, respectiv: „Copia actului administrativ emis în luna august 2018 prin care s-a dispus de către inspectorul șef al Inspecției judiciare delegarea unor inspectori judiciari în funcțiile de conducere; copia actului administrativ emis în luna septembrie 2018, ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. nr. 77/2018, act prin care s-a revenit asupra măsurii menționate la pct. 1 sau prin care au fost puse în executare dispozițiile ordonanței de urgență privind interimatul funcției”.
Pârâta a răspuns la data de 27.09.2018, prin adresa nr. 6582/IJ/264P/CIPRMM/2018, în sensul că „răspunsul urmează a fi comunicat în termen de 30 de zile”, fără a se indica motivele pentru care termenul obișnuit, de 10 zile, nu poate fi respectat. Prin urmare, Asociaţia a considerat că este vădită încercarea de tergiversare a soluționării cererii, din moment ce nu se indică motivele temeinice pentru care este necesară prelungirea termenului în care să fie identificate și fotocopiate câteva înscrisuri esențiale pentru activitatea instituției pârâte.
În cadrul acestui dosar, ca urmare a semnării întâmpinării depuse de pârâtă de dl. Lucian Netejoru, Asociația Forumul Judecătorilor din România a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului întâmpinării, dl. judecător Lucian Netejoru, din mai multe perspective: 1. Lipsa unui act administrativ emis de autoritatea competentă să numească inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în speţă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care să constate îndeplinite condiţiile legale pentru interimatul funcţiei; 2. Neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; 3. Prelungirea de către Guvern a mandatelor conducerii actuale a Inspecției Judiciare încalcă atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în raport de competențele inspectorilor judiciari șefi, precum și independența judecătorilor, condiție esențială pentru asigurarea unei protecții jurisdicționale efective. Garantarea independenței, inerentă misiunii de a judeca, este solicitată nu numai la nivelul Uniunii, pentru judecătorii Uniunii și avocații generali ai Curții, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) al treilea paragraf TUE, dar și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pentru instanțele naționale. S-a propus trimiterea unei cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În măsura în care se va stabili nerespectarea obligațiilor ce revin României în cadrul Uniunii Europene (Mecanismul de cooperare și de verificare, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 200, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană), așadar în primul rând natura lor obligatorie, s-ar dovedi inexistenţa dreptului de reprezentare legală a pârâtei, independent de existenţa sau inexistenţa unei hotărâri a Plenului CSM solicitate ca dovadă a reprezentării legale, cu consecinţa anulării actului de procedură reprezentat de întâmpinarea depusă la dosar, prin care au fost propuse probe, a fost invocată o excepţie şi au fost formulate apărări, cauza urmând a fi soluţionată fără luarea lor în considerare.
Tribunalul Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal nu s-a pronunţat asupra niciunei cereri, judecata fiind amânată pentru data de 19.02.2019.
Inspecţia Judiciară a solicitat strămutarea judecăţii şi a acestui dosar (nr.2260/104/2018), termenul fixat pentru judecată, de Curtea de Apel Craiova, fiind 06.02.2019 (dosar nr. 84/54/2019).
În cadrul dosarului de strămutare, nr. 84/54/2019, aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, ca urmare a semnării cererii de strămutare depuse de petenta Inspecţia Judiciară de dl. Lucian Netejoru, Asociația Forumul Judecătorilor din România a invocat excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de strămutare, dl. judecător Lucian Netejoru, din mai multe perspective: 1. Lipsa unui act administrativ emis de autoritatea competentă să numească inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare, în speţă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care să constate îndeplinite condiţiile legale pentru interimatul funcţiei; 2.Neconstituționalitatea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; 3. Prelungirea de către Guvern a mandatelor conducerii actuale a Inspecției Judiciare încalcă atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în raport de competențele inspectorilor judiciari șefi, precum și independența judecătorilor, condiție esențială pentru asigurarea unei protecții jurisdicționale efective. Garantarea independenței, inerentă misiunii de a judeca, este solicitată nu numai la nivelul Uniunii, pentru judecătorii Uniunii și avocații generali ai Curții, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (2) al treilea paragraf TUE, dar și la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, pentru instanțele naționale. S-a propus trimiterea unei cereri de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. În măsura în care se va stabili nerespectarea obligațiilor ce revin României în cadrul Uniunii Europene (Mecanismul de cooperare și de verificare, instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 200, articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană), așadar în primul rând natura lor obligatorie, s-ar dovedi inexistenţa dreptului de reprezentare legală a petentei, independent de existenţa sau inexistenţa unei hotărâri a Plenului CSM solicitate ca dovadă a reprezentării legale, cu consecinţa anulării actului de procedură reprezentat de cererea de strămutare depusă la dosar, cauza urmând a fi soluţionată fără luarea lor în considerare.
Prin hotărârea pronunţată la 06.02.2019, în dosarul nr. 84/54/2019, Curtea de Apel Craiova, fiind 06.02.2019 a respins cererea de sesizare a CJUE depusă în acest dosar (nr. 84/54/2019) de AFJR. A strămutat judecarea cauzei ce face obiectul dosarului nr.2260/104/2018 de la Tribunalul Olt – Secţia a II a Civilă şi de Contencios Administrativ şi Fiscal la Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal. Au fost păstrate toate actele de procedură îndeplinte.
- În consecinţă, până astăzi cel puţin, respectiv data de 07.02.2019, nu există niciun fel de hotărâre pronunţată de o instanţă din România cu privire la anularea cererii de decizie preliminară înregistrată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sub nr. C-83/19.
Într-adevăr, Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu mai multe seturi de întrebări, în mai multe dosare, între care:
- Dosarul nr.2122/104/2018 aflat pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în care a şi fost efectuată trimiterea preliminară – cauza C-83/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România;
- Dosarul nr. 2260/104/2018 aflat pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, în care instanţa nu s-a pronunţat;
- Dosarul nr. 76/54/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, în care instanţa nu s-a pronunţat (exclusiv pe strămutare);
- Dosarul nr. 84/54/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, în care instanţa a respins cererea (exclusiv pe strămutare);
- Dosarul nr. 1156/46/2018 aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în care instanţa nu s-a pronunţat;
- Dosarul nr. 45/46/2019 aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în care instanţa nu s-a pronunţat.
Toate aceste demersuri îşi au baza în dispoziţiile Codului de procedură civilă şi art.267 TFUE, fiind deschise oricărui justiţiabil.
- Legat de posibilitatea retragerii cererii de decizie preliminară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are o jurisprudenţă în plină dinamică. Spre exemplu, în cauza Elchinov[1], Curtea a stabilit că „dreptul Uniunii se opune ca o instanţă naţională, căreia îi revine sarcina de a se pronunţa asupra unei cauze după trimiterea spre rejudecare dispusă de o instanţă superioară sesizată cu recurs, să aibă obligaţia să respecte, în conformitate cu dreptul procesual naţional, dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa superioară, în cazul în care aceasta consideră, având în vedere interpretarea pe care a solicitat-o Curţii, că acea dezlegare nu este conformă cu dreptul Uniunii”.
Prin urmare, chiar şi în cazul ipotetic al unei eventuale admiteri a unei cereri de strămutare, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene are toate mijloacele pentru a stabili în ce măsură o astfel de soluţie, care în dreptul procesual român nici nu se motivează, poate afecta sau nu cererea de decizie preliminară, şi se poate pronunţa în consecinţă, în raport de competenţele sale. Dialogul dintre CJUE şi instanţele naţionale este gândit să aibă loc între parteneri egali și autonomi,[2] cu respectarea principiului cooperării loiale, (Hotărârea din 16 decembrie 2008, cauza C‑210/06, Cartesio, Hotărârea din 9 noiembrie 2010, cauza C‑137/08, VB Pénzügyi Lízing).
Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un apel tuturor ziariştilor, mai mult sau mai puţin specializaţi în domeniul juridic, ca toate materialele ce vor viza Asociaţia să fie bazate pe o activitate documentară completă şi onestă asupra tuturor elementelor factuale, fără speculaţii sau remarci neserioase.
[1] Hotărârea din 5 octombrie 2010, Elchinov, cauza C-173/09, EU:C:2010:581, pct. 32.
[2] A se vedea I. Pelin-Răducu, Deferential Dialogues between the Court of Justice and domestic courts regarding the compatibility of the EU Data Retention Directive with (Higher?) National Fundamental Rights Standards, articol disponibil online la pagina web
http://www.on-federalism.eu/index.php/component/content/article/166-deferential-dialogues-between-the-court-of-justice-and-domestic-courts-regarding-the-compatibility-of-the-eu-data-retention-directive-with-higher-national-fundamental-rights-standards [accesată ultima dată la 10.04.2017].
No related posts.