Asociația Forumul Judecătorilor din România salută decizia de astăzi, 28 iunie 2018, a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cu privire la sesizarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) referitor la proiectele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală.
Forumul Judecătorilor din România a realizat numeroase demersuri în acest sens, către toate subiectele de sezină, naționale sau europene/internaționale, inclusiv către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, cu convingerea că punctul de vedere al experților Comisiei de la Veneția va putea fi lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România.[1]
Comisia de la Veneția, creată în 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale. Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă. Comisia de la Veneția contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneția își propune drept scop să difuzeze și să dezvolte justiția constituțională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Așa cum frecvent a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României, statuat în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013).
Într-un astfel de context, Parlamentul are obligația de a aștepta și de a lua în considerare în întregime avizele Comisiei de la Veneția, în adoptarea modificărilor legislative preconizate, ca un minim indiciu că statul de drept mai poate funcționa în România și pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei, ștergând cu buretele eforturile autorităților de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani.
judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte
[1] A se vedea paginile web http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Letter-to-Mr.-Michele-Nicoletti-President-of-the-Parliamentary-Assembly-request-to-consult-the-Venice-Commission-CP-CPP.pdf și http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3220 [accesate ultima dată la 28 iunie 2018].
No related posts.