Interviu cu domnul Jean-Jacques Askenasy
Jean-Jacques Askenasy, M.D., Ph.D., este un medic neurolog și cercetător în domeniul neuroștiinței din Israel, format la Școala Românească de Neurologie a lui Gheorghe Marinescu. După absolvirea liceului în anul 1948, Jean-Jacques Askenasy își începe studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj, pe care a absolvit-o în anul 1954 cu titlul de Doctor în Medicină. În timpul ultimilor ani de studenție a lucrat ca preparator la catedra de neurologie condusă de profesorul Dezideriu Duma. După stagiul de internat, se specializează în neurologie în clinica Institutului de Neurologie al Academiei Române, sub îndrumarea lui Arthur Kreindler și Vlad Voiculescu. În anul 1972 obține titlul de doctor în științe la Universitatea din București. În anul 1972 se stabilește în Israel, unde în 1974 este numit lector la catedra de neurologie a Facultății de Medicină „Sackler” a Universității din Tel-Aviv și își începe activitatea de cercetător în neuroștiințe la Institutul Weitzman. În anul 1981 lucrează ca profesor-asociat la „Mount-Sinai School of Medicine” a Universității din New York la un proiect de cercetare asupra tulburărilor de somn la pacienți cu boala Parkinson, împreună cu profesorii Melvin Yahr și Eliot Witzman. Întors în Israel, este numit director al Centrului de Medicină a Somnului de pe lângă Centrul Medical „Sheba”. În această calitate organizează cursuri de „medicină a somnului” la Universitatea din Tel-Aviv. În anul 1981 este numit Cetățean de Onoare al orașului Yeruham din Israel. În anul 1986 este numit profesor-agregat la clinica Charcot a Universității „Pierre et Marie Curie” din Paris. Primește medalia „Pierre Castaigne” și este numit membru de onoare al Societății franceze de Neurologie (Société Française de Neurologie). În anul 1995 este numit profesor la Clinica de Neurologie a Facultății de Medicină „Sackler” TAU. În 2006 a fost ales în Comitetul Internațional de alcătuire a programului științific pentru Congresul Mondial de Medicină a Somnului din Australia (2007). Jean-Jacques Askenasy este autor a 11 monografii, peste 100 de articole originale în reviste de specialitate în domeniul neurologiei și medicinei somnului, peste 200 de comunicări și referate la congrese naționale și internaționale.
1. Dacă ar trebui să vă adresați unei instanțe judecătorești pentru a vă proteja drepturile, ați avea încredere în sistemul judiciar?
Vă felicit pentru ideea de a întreprinde seria de interviuri, este o idee care merită o imensă apreciere. La prima întrebare răspunsul este simplu, clar și fără nicio îndoială: nu !
2. Ce măsuri considerați oportune pentru consolidarea independenței justiției și câștigarea încrederii cetățenilor ?
A doua întrebare impune o tratare complexă, din foarte multe puncte de vedere, care riscă să dea impresia prin amploarea răspunsului, că nu-l cunoști, fapt care obligă contrariul, un răspuns scurt: pentru câștigarea încrederii cetățenilor, judecătorii trebuie să-și iubească țara într-atât încât să simtă că își judecă fratele sau sora. Odată ajuns judecător, pierzi dreptul la întrebarea ”ce mi se cuvine?”, devenind obsedat de întrebarea ”ce datorez justiției patriei?”
3. Care ar trebui să fie rolul unui ministru al justiției, membru al guvernului (și solidar cu deciziile luate de guvern)?
Rolul unui ministru al justiției în România este unul singur: să asigure judecătorilor iubitori de țară nevoile, salariul și condițiile necesare să alunge mita care pândește în dosul ușii. Ministrul trebuie să înțeleagă că imposibilitatea de a cumpăra copiilor o bicicletă este o încercare grea pentru un judecător.
4. Care ar fi măsurile adecvate care trebuie luate pentru o „definitivă” separație între puterile politice și judiciare? Este o utopie? Sunteți de acord cu ideea de a filma și difuza procesele judiciare?
Răspunsul meu la următoarele două întrebări, separarea politicii de justiție și mediatizarea tribunalelor, este că întrebările devin inutile dacă judecătorul român își iubește țara și semenii săi ca pe el însuși.
5. În opinia dumneavoastră, judecătorul ideal există deja sau poate exista?
Judecător ideal este o noțiune noumenală, iar nu fenomenală, conform filosofiei kantiene, tindem spre ea, fără a o putea realiza, este mai degrabă o utopie.
Îmi iau permisiunea la un răspuns fără întrebare: România de mâine este o Românie în care judecătorii ei sunt îndrăgostiți de țară și nu de bani.
Interviu realizat de
Dragoș Călin,
judecător, Curtea de Apel București
No related posts.
