Bucureşti, 29 octombrie 2010
Rezolvarea conflictelor, altfel decât prin justiţia tradiţională, a devenit o necesitate într-o societate slăbită prin caracterul complex al normelor sale de funcționare şi prin individualismul membrilor săi.
GEMME (Grupul European al Magistraţilor care susţin Medierea) este o asociație europeană, născută dintr-o inițiativă franceză, care îşi propune să reunească magistraţi din diferite state ale Uniunii Europene plus Elveţia, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, magistraţi consideră că o justiţie eficientă și pacificatoare impune inclusiv promovarea şi dezvoltarea de modalități alternative de soluționare a conflictelor, în special medierea.
Secţiunea română a GEMME, cea mai tânăra echipa naţională a GEMME Europa, s-a implicat recent în proiectele asociaţiei europene si este alcătuită din 24 judecători si procurori români. Membru asociat al GEMME este Asociaţia Centrul de Mediere Craiova.
Pornind de la rapoartele privitoare la volumul imens de cauze aflate pe rolul instanţelor din
România (practic orice fel de litigiu ajunge in instanţa de judecată) şi a duratei, de destule ori nerezonabile, de soluţionare a acestora, Conferinţa internaţională ”Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective“, desfășurată la 29 octombrie 2010 la Bucureşti, sub organizarea GEMME – Secţiunea Română, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii, Consiliului de Mediere, Academiei Române, Universității Creştine Dimitrie Cantemir Bucureşti şi Editurii Universitare, susținute de partenerii media Adevărul Holding, Avocatnet.ro, Centrul de Studii de Drept European, Revista Forumul Judecătorilor, Agerpress și Asociația Forumul Judecătorilor din România, și-a propus să facă o prezentare a modului în care medierea funcţionează cu adevărat in statele membre ale Uniunii Europene, precum şi o prezentare a perspectivelor, în vederea promovării şi aplicării sale pe scară largă.
Conferința a adus, față în față, pentru prima dată în România, în Aula Magna a Universității Creştine Dimitrie Cantemir, peste 400 de profesori universitari, judecători, procurori, avocaţi, mediatori, oameni politici.
Au luat cuvântul, în ordinea expunerilor: d-na Corina-Adriana Dumitrescu, rectorul
Universității Creştine Dimitrie Cantemir, dl. Dragoș Călin, reprezentantul GEMME – Secțiunea Română, vicepreședinte GEMME, dl. Gavin Lightman, președintele GEMME, d-na Florica Bejinaru, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, dl. Constantin Brânzan, directorul Institutului Național al Magistraturii, d-na Alina Bica, secretar de stat, Ministerul Justiţiei, d-na Anca Ciucă, președintele Consiliului de Mediere, dl. Ruben Murdanaigum, secretarul general adjunct al GEMME, d-na Beatrice Brenneur, vicepreședinte GEMME, dl. Michel Brenneur, mediator, GEMME – Secțiunea franceză, dl. Jaime Octavio Cardona Ferreira, fost președinte al Curții Supreme de Justiție din Portugalia, reprezentantul GEMME – Secțiunea portugheză, d-na Anne Martien van der Does, vicepreședinte GEMME, dl. Isidro Niñerola Giménez reprezentantul GEMME – Secțiunea spaniolă, d-na Dessislava Djarova, judecători, Sofia, reprezentanții GEMME – Secțiunea bulgară, d-na Isabelle Bieri, judecător, reprezentantul GEMME – Secțiunea elvețiană, d-na Gabriela Calbureanu, d-na Katalin Barbara Kibedi, membru în Comitetul Director al Asociației Naţionale a Magistraţilor Pensionari din România, dl. Constantin Adi Gavrilă, director general al Centrului de Mediere Craiova, dl. René Constant, judecător, reprezentantul GEMME – Secțiunea belgiană, d-na Cerasela Tănăsescu, ESSEC România, dl. Jacques Salzer, profesor universitar dr., Paris și d-na Sanda Lungu, judecător, Curtea de Apel Craiova, GEMME – Secțiunea română. Moderatorul conferinței a fost ziaristul Corina Dragotescu.
În cuvântul de deschidere, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna
judecător Florica Bejinaru, a precizat faptul că „prin promovarea modalităţilor alternative de soluţionare a conflictelor se degrevează rolul instanţelor de judecată, încărcate peste măsură în această perioadă, atât ca urmare a numărului de dosare în continuă creştere cât şi pe fondul unei problematici în domeniul asigurării resurselor umane necesare bunei funcţionări în aceste condiţii. Conform datelor prezentate în cuprinsul Raportului intermediar de monitorizare realizat în cadrul proiectului CSM privind stabilirea volumului optim de activitate, pentru 2011, se estimează o creştere a volumul de activitatea la instanţe după cum urmează: la nivelul curţilor de apel, pe materii, volumul de activitate va creşte, astfel: cu 20% (cauze civile), 50% (cauze comerciale), 30,6% (cauze administrativ şi fiscale), 20% (litigii de muncă şi asigurări sociale). Această situaţie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu 132 posturi de judecător; la nivelul tribunalelor, volumul de muncă estimat pentru 2011 va creşte astfel: 33% (cauze civile), 35% (cauze comerciale), 20% (cauze penale). Această situaţie va necesita suplimentarea schemelor actuale de personal cu 334 posturi de judecător; la nivelul judecătoriilor, volumul de muncă estimat pentru 2011 va creşte astfel: 35,58%(cauze civile), 26,67% (cauze penale) şi cu 20% (cauze mixte). Această situaţie va necesita mărirea schemelor actuale de personal cu 187 posturi de judecător.
Încurajarea folosirii pe scară largă a acestor modalităţi de soluţionare a cauzelor va contribui atât la degrevarea rolului instanţelor şi parchetelor, la economisirea timpului alocat soluţionării cauzelor şi, nu în ultimul rând, la o mai bună gestionare a resurselor existente şi direcţionarea acestora spre domeniile prioritare.
Reprezentantul Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Alina Bica, a arătat că, pentru pregătirea sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei a elaborat, după ample consultări
cu toţi factorii responsabili, dar şi cu societatea civilă Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public 2010-2014. Unul dintre obiectivele asumate prin strategie este consolidarea instituţiei medierii, ţinându-se cont de faptul că importanţa medierii, ca alternativă la procesul în instanţă, depăşeşte graniţele create de nevoile sistemului judiciar.
Stabilirea acestui obiectiv a pornit de la dezideratul degrevării instanţelor de numeroase cauze – primă ţintă a aplicării medierii, dar şi de la perspectiva deplinei integrări europene, şi nu în ultimul rând, de la importanţa rolului social şi educativ al acestei instituţii.
În noul Cod de procedură civilă a fost instituită obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere. În cadrul noului Cod de procedură penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal, a fost reglementată posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere.
Aceste prevederi se adaugă celor cuprinse în Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea soluţionării proceselor. Ministerul Justiţiei a răspuns pozitiv propunerilor formulate de mediatori şi a preluat în această lege câteva prevederi menite să facă cunoscute avantajele medierii părţilor aflate în dispute deja judiciare şi să le încurajeze a apela la dialog. Mai întâi, în cauzele comerciale şi în divorţuri, recomandarea judecătorului adresată părţilor de a apela la mediere va dobândi un efect obligatoriu, cu privire la participarea părţilor la şedinţa de informare. După şedinţa de informare, în funcţie de capacitatea mediatorului de a le capta atenţia şi încrederea, părţile vor decide dacă vor urma medierea, sau dacă revin la instanţă.
Doamna judecător Béatrice Brenneur, vicepreşedinte al Grupului European al Magistraţilor care susţin Medierea (GEMME) a arătat că Tribunalul din Tarascon (le Tribunal de grande instance) a obţinut premiul „Balanţa de Cristal” acordat de Uniunea Europeană pentru practica sa de mediere în materia dreptului familiei.
Tribunalul din Bobigny a inovat o altă practică: procedura obligativităţii îndrumării părţilor spre informare asupra medierii înaintea oricărei audieri în faţa judecătorului de dreptul familiei (JAF) este în mod sistematic ordonată şi părţile acceptă să meargă la mediere în aproape 80 % din cazuri. Această practică va fi generalizată pentru toţi judecătorii specializaţi în materia dreptului familiei (JAF) din cadrul Tribunalului din Paris (Tribunal de grande instance).
O practică interesantă a apărut, în aprilie 2009, de la judecătorii de proximitate specializaţi (juges de proximité du ressort) din cadrul Curţii de Apel Paris. Astfel, chiar de la momentul înregistrării cauzei, grefa instanţei propune părţilor să se adreseze Forumului drepturilor de pe internet, organism parapublic asociativ, creat în mai 2001 cu susţinerea puterii publice, pentru a proceda, înaintea oricărui termen de judecată, la o tentativă de conciliere prin intermediul său.
Doamna Katalin – Barbara Kibedi, mediator, membru al comitetului director al Asociației Naționale a Magistraților Pensionari din România a precizat că recomandarea medierii în cauzele în care ea este posibilă atât din punct de vedere legislativ, cât și faptic,
trebuie să se realizeze de către magistrați prin înțeleapta cumpănire a tuturor elementelor relevante pentru alegerea uneia sau alteia dintre modalitățile de soluționare a conflictelor. În ce privește reacția altor corpuri profesionale privind procedura de mediere, este de concluzionat că organizarea de întâlniri, seminarii, conferințe cu invitarea acestora, își dovedește utilitatea ca fiind un prilej de a se exprima opiniile, reticențele, obiecțiile față de această soluție alternativă pentru rezolvarea conflictelor, iar pentru mediatori posibilitatea de a muta accentul de pe perceperea lor ca adversari pe piața concurențială, pe evidențierea utilității de a deveni colaboratori într – o societate care, astăzi, oricum e marcată de convulsii și conflicte pe toate palierele, în toate domeniile, cu efecte negative pe care toți le resimțim. Ar fi de dorit ca promovarea medierii să fie percepută sub aspectul unuia dintre efectele ei largi, benefice și – anume ca un îndemn spre cultura dialogului, deficitar în zilele noastre, deși din timpurile străvechi, omul a dovedit o aplecare către armonie și nu către conflict.
Drept concluzie a conferinței, doamna Sanda Lungu, judecător, Curtea de Apel Craiova, GEMME – Secțiunea română a menționat că promovarea înţelegerii reciproce intre părţi este de natură a armoniza relația cetăţeanului cu societatea în care trăieşte, iar modalităţile alternative de soluţionare a litigiilor trebuie sa pătrundă eficient în sistemul judiciar şi în modul de gândire al participanţilor la acest sistem, din orice poziţie s-ar situa aceştia, fie ca sunt justiţiabili, avocaţi ori magistraţi.
Dragoş Călin, judecător,
Curtea de Apel Bucureşti
Related posts: