Cuprins
EDITORIAL – Punte peste secole
Nicolae Fleva – Magistratura noastră. Partea a II-a [republicare din România liberă nr. 2870 din 11 martie 1887]
ATITUDINI
Mark Grabowski – Cauzează dificultăţile tehnice de la Curtea Supremă o „neglijenţă în serviciu”? [articol în lb. engleză]
Joanna Shepherd – Cântărind maximizările judecătorilor: Studii juridice empirice, Teoria opţiunii publice şi Comportamentul judiciar [articol în lb. engleză]
Michael H. LeRoy – Produc alegerile partizane ale judecătorilor o justiţie inegală? Despre controlul realizat de tribunale în arbitrajele din conflictele de muncă [articol în lb. engleză]
Alex Kozinski – La o pizza cu Ninó [articol în lb. engleză]
Ann Stewart – Despre egalitatea de gen în justiţia din India [articol în lb. engleză]
STUDII JURIDICE
Ionuţ Militaru – Despre compatibilitatea vânzării silite la licitaţie publică cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
Camelia Maria Ilie, Delia Narcisa Theohari – Cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru
Victor Constantinescu – Constatarea împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale direct de către instanța de ultim grad și obligaţia respectării prezumției de nevinovăție
JURISPRUDENȚĂ
Din jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului:
1. Pensiile cadrelor militare. Reforma produsă prin Legea nr. 119/2010 – decizia de inadmisibilitate în cauza Constantin Abăluță și alții c. României (cu notă de Dragoş Călin)
2. Principiul egalităţii armelor şi locul procurorului în sala de judecată. Principiul contradictorialităţii – decizia de inadmisibilitate în cauza Trăilescu c. României (rezumată de Cristina Bunea)
3. Condiţii de audiere şi de detenţie. Legalitatea privării de libertate. Prezumţia de nevinovăţie – decizia de inadmisibilitate în cauza Patriciu c. României (cu notă de Victor Constantinescu)
4. Recursul în interesul legii reglementat de dispoziţiile art. 329 din Codul de procedură civilă reprezintă o cale eficientă de unificare a practicii judiciare naţionale – cauza Albu şi alţii c. României (cu notă de Alexandra Neagu)
5. Taxa de poluare. Efectele jurisprudenţei divergente – decizia de inadmisibilitate în cauzele reunite Coriolan Gabriel Ioviţoni şi alţii c. României (cu notă de Dragoş Călin)
Din jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene:
1. Accesul la documentele Uniunii Europene. Prezumţii generale care se aplică anumitor categorii de documente
2. Libertatea de stabilire. Transformare transfrontalieră a unei societăţi. Refuzul înregistrării în Registrul Comerţului din statul membru gazdă
3. Protecţia consumatorilor. Reglementare a unui stat membru care interzice publicitatea pentru cazinouri situate în alte state dacă nivelul de protecţie legală a jucătorilor în aceste state nu este echivalent celui garantat la nivel naţional
(selecţii şi note de Anamaria Groza)
Din jurisprudența recentă în materia organizării judecătoreşti şi a statutului magistraţilor:
1. Condiţii de detaşare a magistraţilor în cadrul unor instituţii internaţionale. Analiza făcută de C.S.M. în abordarea unei solicitări de detaşare, grefată pe datele statistice privind volumul de activitate şi încărcătura pe judecător, locurile vacante, celelalte detaşări în raport cu cea solicitată, se înscrie în limitele puterii discreţionare conferite de lege.
2. Răspunsul prin care Inspecţia Judiciară comunică petentului că nu s-au constatat fapte sau împrejurări care să impună luarea unor măsuri de competenţa C.S.M. nu reprezintă un act administrativ, ci doar o operaţiune administrativă ce poate fi contestată odată cu rezoluţia de clasare, dată potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. 5 din Legea nr. 317/2004.
3. Admisibilitatea acţiunii în anularea unei părţi din rezoluţia dată de Comisia de disciplină pentru procurori în care se fac referiri critice cu privire la conduita profesională a unui magistrat, chiar dacă soluţia finală de clasare a lucrării nu are efecte directe şi imediate asupra carierei acestuia, în condiţiile în care aspectele reţinute în sarcina procurorului de caz ca fiind o culpă profesională sunt rezultatul exclusiv al „unor menţiuni deficitare şi incomplete din cuprinsul unui registru penal al Parchetului”.
4. Săvârşirea a două infracţiuni intenţionate la regimul circulaţiei pe drumurile publice justifică pierderea bunei reputaţii, în analizarea îndeplinirii acestei condiţii, C.S.M. exercitându-şi dreptul de apreciere cu respectarea principiului legalităţii şi a menţinerii unor standarde ridicate, în raport cu exigentele impuse pentru exercitarea unei funcţii publice în cadrul puterii judecătoreşti, în care încrederea opiniei publice în probitatea şi demnitatea magistraţilor este esenţială.
(selecţii de Paula Coţovanu)
PREZENTĂRI
„La badante di Bucarest”. Un roman de Gianni Caria, procuror italian
GREFA VESELĂ
Achitare pentru infracţiunea de ultraj. Lipsa naturii injurioase a termenului argotic „Puişor” (fr. „Poulet” sau var. rom. „Sticlete”) folosit pentru a desemna un agent de poliţie. Etimologia cuvântului îşi are rădăcinile în secolul al XIX-lea, când sergenţii de poliţie au început să poarte chipiu şi cazarma a fost mutată pe vechiul amplasament al pieţei de păsări a Parisului. Cuvântul a intrat în limbajul popular, fără a avea o conotaţie peiorativă