Cuprins
EDITORIAL – PUNTE PESTE SECOLE
Constantin N. Brăiloiu – Circulara domnului ministru al Justiției către procurorii Tribunalelor şi Curților dincoace de Milcovu şi către Presidenții Tribunalelor şi Curților de dincolo de Milcovu [republicare din Gazetta Judiciară nr. 49 din 10 februarie 1862]
ATITUDINI
Miguel Schor – Despre dialogul constituţional şi supremaţia judiciară
Norman Dorsen – Recrutarea judecătorilor Curţii Supreme a SUA
Eli Wald – Ar trebui ca judecătorii să-i controleze pe avocaţi?
Eric Miller – A judeca cu rea-credinţă
Frederick Schauer – Este important să fii important? Evaluarea procesului de selecţie a cauzelor Curţii Supreme [articol în lb. engleză]
Jaime Octávio Cardona Ferreira – Scurtă reflecţie cu privire la Justiţia Restorativă 2011 în lumina legislaţiei portugheze
STUDII JURIDICE
Victor Constantinescu – Regularitatea actului de sesizare şi legalitatea sesizării instanței. Distincții. Orientări jurisprudențiale. Noul Cod de procedură penală.
Gabriel Caian – Drepturile omului şi terorismul
Victor Constantinescu – Citirea declaraţiilor date în timpul urmăririi penale şi dreptul acuzatului de a interoga martorii acuzării. Cauza Al-Khawaja şi Tahery împotriva Regatului Unit
Giovanna Di Bartolo – Rolul medierii familiale în conflictele transfrontaliere cu referire specială la Regulamentul de la Bruxelles din 2003 şi la Convenţiile de la Haga din 1980 şi 1996
JURISPRUDENȚĂ
Din jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului:
1. Cauza Tănăsoaică împotriva României, decizia de inadmisibilitate din 13.12.2011 – Obligaţia jurnaliştilor în cazul publicării informaţiilor obţinute de la terţe persoane (cu notă de Carla Anghelescu)
2. Cauza Ţehanciuc împotriva României – Suspendarea automată din funcţie la momentul trimiterii în judecată nu încalcă prezumţia de nevinovăţie (cu notă de Victor Constantinescu)
3. Reducerea salariilor cu 25% prin Legea nr. 118/2010 este compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenţie – decizia de inadmisibilitate în cauzele Felicia Mihăieş şi Adrian Gavril Senteş c. României ( cu notă de Dragoş Călin)
Din jurisprudența recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene:
1. Proprietate intelectuală. Societate informaţională. Instanţele judecătoreşti pot obliga furnizorii de servicii online să înceteze, dar şi să prevină încălcări ale dreptului de proprietate intelectuală săvârşite prin intermediul pieţei gestionate de către aceştia
2. Excluderea răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate particularilor ca urmare a încălcării dreptului Uniunii, atunci când această încălcare este consecinţa interpretării regulilor de drept, aprecierii împrejurărilor de fapt şi a probelor de către o instanţă de ultim grad de jurisdicţie este contrară dreptului Uniunii Europene. Limitarea răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate particularilor de instanţele de ultim grad de jurisdicţie, în aplicarea dreptului Uniunii, la cazurile de dol şi culpă gravă este contrară dreptului Uniunii Europene.
3. Proprietate intelectuală. Comunicarea publică a unei opere presupune comunicarea către un public care nu este prezent în locul de provenienţă a comunicării, cu excluderea oricărei comunicări a unei opere realizate direct, făcută într‑un loc deschis publicului, prin orice modalitate publică de execuţie ori de prezentare directă a operei.
4. Transport aerian. Noţiunea de „anulare” a unui zbor se aplică inclusiv în cazul unei aeronave care a decolat, dar care, indiferent de motiv, nu a ajuns la aeroportul de destinaţie. În situaţia unui zbor anulat, pasagerii au dreptul la acoperirea prejudiciului moral pe care l-au suferit.
5. Persoana care se consideră lezată prin publicarea unor informaţii pe un site internet, accesibil în mai multe state membre, poate sesiza, cu o acţiune în despăgubire, instanţele de la locul de stabilire a editorului informaţiilor sau de la centrul intereselor sale, solicitând întregul prejudiciu creat. Totodată, această persoană poate introduce o acţiune în despăgubire în faţa instanţelor din statele membre pe teritoriul cărora site-ul internet a fost accesibil, caz în care nu va putea obţine decât acoperirea prejudiciului produs în acele state membre […]
6. Politica socială. O diferenţă de tratament între o persoană care este angajată, inclusiv în cadrul funcţiei publice, cu contract de muncă pe perioadă determinată şi o altă persoană care este angajată cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată nu se poate justifica doar prin durata contractului de muncă a celei dintâi persoane. O diferenţă de tratament între cele două categorii de persoane se poate fundamenta doar pe analiza concretă a atribuţiilor care le-au revenit, în cursul raporturilor de muncă.
Din jurisprudența recentă în materia organizării judecătoreşti şi a statutului magistraţilor:
1. Înscrierea, în vederea participării la un concurs de promovare, cu opţiunea „promovării efective” se poate realiza doar în condiţiile în care există, la momentul înscrierii, posturi vacante alocate la instanţa, respectiv la parchetul pentru care se optează prin înscrierea la concurs.
2. Condiţii de participare la concurs de promovare. Discriminare inexistentă. Deşi judecătorii militari sunt independenţi şi inamovibili şi au drepturile şi obligaţiile prevăzute de Statutul magistratului, totuşi, pentru încadrarea ca judecător militar este necesară dobândirea calităţii de ofiţer activ în cadrul M.Ap.N., iar promovarea se poate face numai în cadrul instanţelor militare.
3. Răspundere disciplinară. Prescripţia răspunderii disciplinare împiedică o analiză pe fond, sub aspectul existenţei/inexistenţei faptelor sesizate, a urmărilor acestora şi a altor elemente relevante în stabilirea existenţei/inexistenţei vinovăţiei persoanelor cu privire la care s-au desfăşurat verificările prealabile/cercetarea disciplinară.
4. Formator I.N.M. Calitatea de judecător şi de procuror, membru ales al C.S.M. este compatibilă cu funcţia de formator în cadrul I.N.M., activitate ce poate fi desfăşurată fără a fi necesară detaşarea.
5. Indemnizaţia pentru maternitate se calculează şi se plăteşte de către fiecare angajator pentru persoanele asigurate în sistemul de asigurări de sănătate ce îşi au domiciliul sau reşedinţa în România, şi care desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori, pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu […]
PREZENTĂRI
Quelle justice pour la France? 31 personnalités répondent aux préoccupations des Français, Éditions L’Harmattan, Paris, 2012
GREFA VESELĂ
Ordonanțele Curții de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a şasea) din 14 decembrie 2011 în cauzele Victor Cozman (C‑462/11), Corpul Național al Polițiştilor (C‑434/11) şi Boncea şi Budan şi alţii (C‑483/11 şi C‑484/11)