Statul român a pretins, în fața partenerilor din Uniunea Europeană, că noile legi ale justiției pun bazele modernizării sistemului judiciar şi, de asemenea, a statutului magistraţilor şi Consiliului Superior al Magistraturii, fiind anunțat ca un demers prin care justiţia din România se aliniază la valorile şi principiile justiţiei europene şi își consolidează independenţa.
Cu toate acestea, aspectele ieșite din comun, prezentate neîncetat de presă în ultimele zile, referitoare la integritatea unui judecător, fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, actual președinte de tribunal, nu au atras nicio reacție din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Inspecției Judiciare, în raport de propriile competențe, lăsând publicului impresia că fie legile justiției sunt ineficiente, iar instituțiile judiciare nu funcționează, fie activitatea lor este selectivă.
Lipsa oricărei reacții este de natură a submina încrederea publicului în corpul judiciar, încredere fundamentală pentru a menţine independenţa justiţiei.
Instituţiile competente (Parchetul, Inspecţia Judiciară) au obligaţia de a se autosesiza şi a stabili dacă s-a săvârşit sau nu vreo faptă penală/disciplinară, tocmai pentru a clarifica situaţia prezentată în presă, în caz contrar putându-se acredita ideea că unii magistraţi beneficiază de impunitate, ceea ce ar diminua şi mai drastic încrederea publicului în independenţa şi credibilitatea sistemului judiciar.
Potrivit Principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, ”integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare. Judecătorul trebuie să se asigure că în ochii unui observator rezonabil conduita sa este ireproşabilă. Atitudinea şi conduita unui judecător trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Bunele maniere şi respectarea lor în mod vizibil sunt esenţiale în îndeplinirea tuturor activităţilor desfăşurate de către judecător. Judecătorul nu va permite ca relaţiile sale de familie, sociale sau alte asemenea să influenţeze în mod neadecvat conduita şi deciziile sale ca judecător. Judecătorul nu va utiliza şi nici nu va permite utilizarea prestigiului funcţiei sale pentru a rezolva interesele sale private, interesele personale ale membrilor familiei sale sau ale altor persoane, şi nici nu va lăsa impresia sau nu va permite altora să lase impresia că ar exista persoane într-o poziţie specială, capabile să îl influenţeze într-un mod necorespunzător în îndeplinirea atribuţiilor sale. Judecătorul nu va folosi şi nici nu va dezvălui informaţii confidenţiale obţinute de el în această calitate în vreun scop care nu are legătură cu îndatoririle sale profesionale.”
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
No related posts.