Subscrisele asociații au luat act de declarațiile ministrului justiției, dl. Predoiu Marian Cătălin, din 6 septembrie 2022, în cadrul dezbaterii din Comisia specială constituită în Parlament pentru adoptarea noilor legi ale justiției: ”Nu toate asociaţiile magistraţilor critică acest proiect, unele dintre asociaţii îl susţin. (…) În plus, unele critici, cu tot respectul pentru cei care le-au făcut, s-au transformat la un moment dat în dezinformări. (…) Deci, haideţi să vedem şi la ce extreme se plasează unele critici şi câte argumente au în spate şi ce obiective au şi cu ce seamănă ele, dacă e să pun pagină lângă pagină, critici din societatea civilă, din asociaţii ale magistraţilor, unele dintre ele şi critici venite de aici din Parlament, prea seamănă”.
Un asemenea discurs cuprinzând acuzații nejustificate este incompatibil cu orice regulă de comportament loial și plasează asociațiile profesionale ale magistraților într-un joc politic din care nu fac parte și nu există nicio justificare pentru a face parte.
Ministrul justiției folosește în propriul interes împrejurarea că anumite critici ale subscriselor asociații au fost preluate de diverși observatori interni sau externi. Criticile publicate de trei asociații profesionale la 26 iulie 2022 au reprezentat primele analize realizate cu privire la cele trei proiecte vizând legile justiției, iar la data respectivă nu exista niciun fel de luare de poziție publică reală referitoare la acest subiect. Faptul că o analiză publică poate fi preluată de organizații neguvernamentale sau alte entități reprezintă un aspect firesc, în raport de rolul studiilor doctrinare într-un context profesional.
A acuza că unele puncte de vedere dezinformează sau sunt asemănătoare și a plasa asociațiile profesionale într-un context politic și în presupuse înțelegeri din care nu fac parte reprezintă o desconsiderare totală a rolului asociațiilor de magistrați și o distrugere ab initio a oricărui dialog, oricum greu de realizat între entități având seturi de valori cu totul diferite.
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), prin Avizul CCJE nr. 23 (2020) – Rolul asociațiilor judecătorilor în sprijinirea independenței judiciare, arată că principalele obiective ale asociațiilor de judecători – promovarea și apărarea independenței judecătorilor și a sistemului judiciar, a statului de drept și a drepturilor omului – sunt conforme cu principiile fundamentale ale Consiliului Europei și cu angajamentele statelor sale membre (par.78). Asociațiile de judecători și statele membre ar trebui să se angajeze într-un dialog deschis și transparent, bazat pe încredere, referitor la toate aspectele relevante ce privesc sistemul judiciar (par.81). Politicienii nu ar trebui să încerce să influențeze judecătorii sau asociațiile acestora pentru a sprijini interesele partidelor politice, prin amenințări, acuzații nejustificate sau campanii media, prin asigurarea unor promovări profesionale sau beneficii pentru conducerea sau membrii asociației sau prin orice alte mijloace (par.82).
Prin urmare, atât timp cât ministrul justiției nu își va cere scuze public și nu va retracta afirmațiile sale din 6 septembrie 2022, subscrisele asociații nu vor participa la niciun fel de dezbatere în Comisia specială constituită în Parlament pentru adoptarea noilor legi ale justiției, pentru a nu fi acuzate, după același raționament, că susțin sau nu susțin vreun text de lege propus de coaliția din care face parte ministrul sau, după caz, vreun amendament propus/însușit de opoziție.
De asemenea, calendarul fixat, cu amendamente care se pot depune până la 9 septembrie 2022, nu este unul firesc, acordarea unei perioade atât de scurte sugerând că, în mod real, se dorește simularea unei consultări, iar lipsa unui aviz al Comisiei de la Veneția reprezintă practic o nesocotire a rapoartelor MCV consecutive care solicitau României să apeleze la experiența acestui organism internațional esențial în materia statului de drept.
Reiterăm faptul că, în ciuda angajamentelor luate în fața Comisiei Europene, se mențin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaționale în ultimii ani, între altele: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în funcții de execuție la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea nu au caracter meritocratic și rămân sub controlul total al Secției pentru judecători a CSM, Inspecția Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Național al Magistraturii, prin Consiliul Științific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraților este grav afectată, fiind menținută obligația de abținere de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, iar funcționarea CSM în esență în secții încalcă arhitectura constituțională a acestei autorități colegiale, în care Plenul este forma de organizare adecvată. Se elimină ocuparea prin concurs a funcţiei de vicepreşedinte de instanță/adjunct al prim procurorului parchetului, ceea ce constituie un regres, prin această normă urmărindu-se crearea unei dependenţe a celor care ocupă funcţii manageriale în instanţe/parchete faţă de Secţia de judecători/procurori şi de preşedintele instanţei/conducătorul parchetului, care își va propune adjuncții. Se configurează astfel un sistem discreționar, necompetitiv înăuntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăşi independenţa sistemului judiciar.
Practic, prin aceste legi, sistemul judiciar cunoaşte un regres inacceptabil, independenţa sa fiind în mod serios pusă în pericol, deși garanțiile de independență privind judecătorii asigurate la momentul aderării la Uniunea Europeană ar fi trebuit să rămână intangibile ulterior aderării, astfel cum CJUE a stabilit deja prin Hotărârea din 20 aprilie 2021, pronunțată în cauza Repubblika, C‑896/19.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
Asociația Inițiativa pentru Justiție
No related posts.