Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție consideră că respectul societății față de profesia de judecător se câștigă prin asumarea și reflectarea conștientă a standardelor de conduită stabilite de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, precum și printr-o comunicare publică onestă, argumentată și elegantă. În acest context, rolul Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să fie acela de a contribui, în mod exemplar, la crearea unei imagini care să confere onoare și demnitate profesiei

Apărarea independenței justiției este responsabilitatea oricărui judecător sau procuror și presupune, printre altele, o rezervă de a exprima public, direct sau indirect, poziții simplu de catalogat ca fiind politico-ideologice. Cu atât mai mult cu cât, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, judecătorii și procurorii nu trebuie să se lase influențați de doctrine politice (art.4 alin.1 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor).

Fie că este laudativ sau critic, un mesaj public venit din partea reprezentanților puterii judecătorești, care trimite la activitatea unui reprezentant al puterii executive ce acționează în virtutea rolului său politic, deschide un câmp de interpretări și speculații privitoare la convingerile politice pe care se fundamentează acest mesaj și afectează sistemul judiciar în ansamblul său. Tocmai de aceea, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție se delimitează ferm de poziția exprimată în comunicatul dat publicității în 25 februarie 2021 de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, exprimându-și, totodată, îngrijorarea față de modul în care imaginea unui corp profesional poate fi distorsionată prin emiterea unor astfel de comunicate.

Nu comportamentul singular al unui ministru afectează „buna funcționare a sistemului judiciar” și nici acțiunile sale politice, ci împotrivirea inacceptabilă a unui organism pur administrativ față de voința magistraților care l-au ales, lipsa de preocupare pentru o consultare veritabilă cu privire la problemele din sistemul judiciar (care lasă loc aprecierilor privind opiniile unei așa-numite „majorități”, în fapt câţiva preşedinţi de instanţe), incapacitatea de a înțelege situațiile cu care se confruntă cei pe care îi reprezintă și de a acționa în consecință. 

Această lipsă de deschidere spre schimbul de idei, neînțelegerea rolului și rostului unor instituții juridice privind, spre exemplu, cooperarea judiciară (în materie civilă sau penală) ar putea conduce și la emiterea unor prejudecăți de tipul  „angrenării reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern”, specifice unor vremuri de tristă amintire.

Consiliul Superior al Magistraturii a fost constant criticat în rapoartele MCV întocmite în ultimii ani de Comisia Europeană, remarcându-se inclusiv faptul că ”modul de funcționare a CSM suscită îngrijorare cu privire la independența sa instituțională și la autoritatea sa”.

Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție reamintesc faptul că „modificarea continuă şi de substanţă a legilor justiţiei” s-a realizat deja, sub privirile îngăduitoare ale Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada 2017-2019. Aceste modificări au fost puternic și amplu contestate de magistrați, de societatea civilă și de entităţi internaţionale de referință din afara sistemului judiciar român.

Un demers reparator, așteptat de magistrații români, care să pună în acord legile justiției din România cu avizele Comisiei de la Veneția, cu recomandările Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, precum și cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv să răspundă exigențelor unui stat de drept, nu poate afecta „stabilitatea statutului judecătorilor şi buna funcţionare a instanţelor judecătoreşti”.

Rațiunea unui astfel de demers poate privi exclusiv consolidarea fundamentelor juridice ale statului de drept, funcționarea firească a instituțiilor care ocrotesc drepturi și libertăți recunoscute de lege, respectiv evidențierea rolului pe care magistrații îl au în societate.

Aceasta este și misiunea pe care, în limitele atribuțiilor sale, cu respectarea cerințelor de onestitate, solemnitate și eleganță ale gestului public, ar trebui să o aibă „garantul independenței justiției”, inclusiv prin Secția pentru judecători, alături de îndatorirea de a crea punți de comunicare cu oricare ministru al justiției ar fi în funcție, tocmai pentru realizarea unei reforme reale a sistemului judiciar.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

Asociația Inițiativa pentru Justiție

No related posts.

Lasă un comentariu


+ 4 = eleven