9 ianuarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului și Parlamentului să propună și să dispună urgent măsuri legislative prin care concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție să devină unul meritocratic. O reformă reală este absolut necesară și nu mai poate întârzia, cadrul legislativ actual ignorând recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligației pe care România și-a asumat-o, la momentul aderării la Uniunea Europeană, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță.
10 ianuarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România mobiliează sute de magistrați români pentru proteste pe treptele instanțelor în sprijinul colegilor din Polonia. Se dă publicității o Rezoluție în favoarea judecătorilor, procurorilor și altor categorii profesionale de juriști care vor participa la Marșul tăcut al robelor din Varșovia, în data de 11 ianuarie 2020.
11 ianuarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție își manifestă indignarea față de lipsa de reacție a Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism colectiv, în privința situației magistraților din Polonia. Asociațiile salută Marșul celor 1000 de robe (marșul magistraților și avocaților din întreaga Europă), desfășurat la Varșovia.
20-21 ianuarie 2020: S-au desfășurat, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pledoariile din cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții. Pledoariile au surprins aspecte vizând natura juridică a Mecanismului de cooperare și de verificare instituit prin Decizia 2006/928, obligatorie pentru statele membre destinatare și care prevede obiectivele de referință pe care trebuie să le atingă România, concretizând condițiile enunțate în Tratatul de aderare, în conformitate cu valorile și principiile pe care se întemeiază Uniunea prevăzute în special la articolul 2 și la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană, condițiile de fond și modalitățile procedurale care trebuie să guverneze adoptarea deciziilor de numire în funcțiile de conducere în cadrul unei autorități judiciare competente să exercite acțiunea disciplinară împotriva judecătorilor și procurorilor, astfel cum este Inspecția Judiciară din România, în raport de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum și incidența acestei norme cu privire la înființarea unei secții speciale în cadrul Ministerului Public competente să investigheze infracțiunile săvârșite de judecători și de procurori, numirea procurorilor în cadrul unei astfel de secții, precum și funcționarea acesteia prin emiterea unor ordonanțe de urgență de către Guvern.
27 ianuarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat respingerea oricărei inițiative parlamentare privind abrogarea pensiilor de serviciu ale magistraților și încetarea atmosferei de conflict social, creat artificial şi inutil. S-a arătat că art.6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că ”În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.
4 februarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au respins propunerile legislative ale Ministerului Justiției care consolidau, contrar Constituției, un soi de ”impunitate largă” pentru magistrați. Se dorea ca punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor să se încuviințeze de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de magistrații onești din România. Nu se poate susține sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuții extrajudiciare, de tipul secției pentru judecători/procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, peste activitatea obișnuită a unui procuror, sub forma încuviințării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv procurorilor cercetați penal. Nici propunerea de punere în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror numai cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu este rezonabilă, Comisia de la Veneția, prin Avizul nr. 968/2019 din 9 decembrie 2019, subliniind că un sistem în care procurorul general poate împiedica în mod eficient orice anchetă îndreptată împotriva sa este contrar statului de drept, reprezentând un pericol grav pentru orice investigație, o atare concluzie desprinzându-se și din hotărârea din cauza Kolevi c. Bulgariei, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în care s-a identificat o deficiență gravă a sistemului de justiție penală din Bulgaria, respectiv imposibilitatea virtuală de a-l investiga penal pe procurorul general).
12 februarie 2020: Reprezentanți ai Asociației Forumul Judecătorilor din România, Asociației Inițiativa pentru Justiție și Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor s-au întâlnit la București cu delegația Comisiei Europene, aflată în misiune în România, în vederea evaluării progreselor înregistrate pentru îndeplinirea recomandărilor din ultimul raport MCV (octombrie 2019). Discuțiile au surprins aspecte curente esențiale în funcționarea sistemului judiciar (examenele de promovare efectivă, desființarea SIIJ și garanțiile oferite în proiectul Ministerului Justiției, selecția pentru ocuparea pozițiilor de top din cadrul Ministerului Public, funcționarea diverselor entități administrative din sistemul judiciar, eliminarea pensiilor de serviciu și modalitatea în care a fost realizată, ostilizând societatea și magistrații etc.). Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor consideră absolut necesară respectarea tuturor recomandărilor din ultimul raport MCV, atât de Guvern și Parlament (care trebuie să propună, respectiv să adopte imediat măsuri legislative necesare conformării cu cerințele din cadrul MCV), dar și de Președintele României (care trebuie să țină seama de avizele emise de Consiliul Superior al Magistraturii în procedurile aflate pe rol) ori de Consiliul Superior al Magistraturii.
15 februarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită încă o dată autorităților din Polonia să respecte standardele europene cu priovire la independența judecătorilor.
21 februarie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România a luat act cu stupefacție de ultimele evoluții publice din România referitoare la sistemul judiciar. Pe de o parte, declarațiile și intențiile Ministrului Justiției (Cătălin Predoiu), dezvăluite cu ocazia audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în vederea învestirii noului Guvern, de a temporiza orice modificări aduse ”legilor justiției”, sub paravanul unei iminente campanii electorale, sunt inacceptabile și dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, și al Parlamentului, nu există nicio intenție reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esență, că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată. De altfel, referindu-se la ”prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență” în vederea modificării, ministrul demis și nou desemnat a arătat nonșalant că ”CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări”. Aceste afirmații caracterizează pe deplin lipsa oricărei voințe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru funcționarea sistemului judiciar, în acord cu standardele europene. În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale). În plus, susținerile Ministrului Justiției în sensul că avizele negative emise de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor în poziții de top management ar constitui „o tendință de arogare de facto a unei prerogative care ține de plin drept de Ministerul Justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză” dovedesc o ignorare flagrantă a recomandărilor din ultimele rapoarte MCV, care în mod expres au subliniat că ponderea CSM – Secția pentru procurori în procedura de numire a procurorilor de rang înalt (iar nu a executivului) trebuie să fie una determinantă, rolul Secției pentru procurori neputând fi unul decorativ, pur formal. Pe de altă parte, inactivității Guvernului în domeniu i se adaugă aceea a Parlamentului României, care nu a realizat niciun fel de progres în legiferarea necesară pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanțiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018. Acestei enumerări de autorități constituționale i se alătură și Președintele României, care a nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția.
25 februarie 2020: Asociația ”Forumul Judecătorilor din Romania” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu recentele “dezvăluiri” intens mediatizate, în urma unor acțiuni de “stalking”, prin supravegherea atentă și înregistrarea conversațiilor unor magistrați și jurnaliști, prin metode de filaj nespecifice unei societăți democratice, de natură a aduce, prin caracterul profund intruziv, o gravă atingere dreptului la viața privată și dreptului persoanelor vizate la propria imagine.
8 martie 2020: Forumul Judecătorilor din România solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și tuturor instanțelor judecătorești să adopte urgent, potrivit competențelor lor, măsuri pentru prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de COVID19. Se arată că sălile de judecată (unde pot intra concomitent și peste 100 de persoane, ce pot rămâne în bănci ore întregi), arhivele și registraturile sau holurile instanțelor (în mare parte inadecvate, dar pline zilnic cu sute de justițiabili, avocați, grefieri, alt personal) constituie spații care favorizează neîndoielnic răspândirea COVID-19.
17 martie 2020: Forumul Judecătorilor din România solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale și tuturor instanțelor judecătorești să pună în practică o digitalizare extinsă a instanţelor judecătoreşti. Se solicit gestionarea fluxurilor de justițiabili prin sisteme de afișaj electronic și ticketing (bonuri de ordine), folosirea în instanţele judecătoreşti a mijloacelor electronice de comunicare şi standardizarea fluxului de informaţii, dar și arhivarea dosarelor după un cod de bare generat automat
25 martie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România face un apel la solidaritate către toți magistrații, inclusiv cei pensionați, în scopul de a contribui cu donații pentru achiziționarea materialelor necesare pentru prevenirea răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de COVID-19, în special a testelor pentru depistarea acestui virus.
21 aprilie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența sistemului judiciar în raport cu declarațiile recente ale domnilor Raed Arafat și Adrian Streinu-Cercel. Se arată că instituirea stării de urgență nu înseamnă și stabilirea unei stări de impunitate față de faptele de corupție sau alte fapte penale în legătură cu achizițiile de echipamente medicale.
24 aprilie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție își arată îngrijorarea cu privire la recentele evoluții din sistemul judiciar din Republica Moldova. Se constată existența unei probleme sistemice, de natură a pune în discuție însăși independența justiției. Comisia de la Veneția a statuat constant că ”numirea pe o durată limitată sau care presupune reînnoirea mandatului unui judecător determină ca acesta din urmă să depindă de autoritatea care l-a numit sau care are atribuția reînnoirii mandatului” – CDL-AD(2016)007, ”Lista criteriilor statului de drept”, par.76. Se recomandă ferm ”numirea permanentă a judecătorilor până la pensionare. Perioadele de probă pentru judecătorii în funcție sunt problematice din punct de vedere al independenței” – CDL-AD(2010)004, Raport privind independența sistemului judiciar – Partea I: Independența judecătorilor, par.38. ”Orice reînnoire posibilă a unui mandat ar putea afecta negativ independența și imparțialitatea judecătorilor.” – CDL-AD(2002)012, Aviz privind proiectul de revizuire a Constituției României, par. 57.
24 aprilie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența puterii judecătorești în raport de comunicatul semnat de reprezentanții societății civile în cadrul CSM, dl Victor Alistar și dl Romeu Chelariu, publicat pe pagina oficială a instituției la data de 23 aprilie 2020. Se arată că afirmațiile reprezentanților societății civile prezintă deficitar numai o parte a realității cauzelor ce afectează calitatea actului de justiție, în contextul în care acești membri ai CSM nu pot fi străini de realitatea sistemului judiciar românesc, și provoacă stupefacție în rândul celor care cunosc obiectiv diversele aspecte ale justiției române, întrucât îi indică, cu ton justițiar, drept unici responsabili, pentru neredactarea în termen a unor hotărâri judecătorești, pe judecători.
29 aprilie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit competențelor lor, să stabilească reguli pentru reluarea graduală a activității instanțelor judecătorești, în scopul prevenirii răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2. Apel pentru restrângerea procedurilor orale în fața instanțelor judecătorești.
30 aprilie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu îngrijorare de decizia Comisiei nr. 2 – Resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de a înainta Plenului CSM notele Direcției de resurse umane și organizare privind organizarea concursurilor pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și respectiv a concursului pentru numirea în funcțiile de execuție din cadrul aceleiași secții. Organizarea de CSM de noi concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere și de execuție din cadrul SIIJ nu poate fi, sub nicio formă, o soluție adecvată, în spiritul recomandărilor organismelor europene.
4 mai 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România promovează un proiect de modificare şi completare a Codului de procedură civilă şi a unor legi conexe pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, accelerarea unor proceduri judiciare şi introducerea unor alternative flexibile, prin judecata la distanţă în materie civilă.
5 mai 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită tuturor factorilor responsabili de condamnarea dură suferită de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Kövesi c. României, să-și asume consecințele acțiunilor lor. Curtea a concluzionat că statul pârât a afectat esența dreptului de acces al reclamantei la o instanță, din cauza limitărilor specifice pentru o analiză judiciară a cauzei (contestarea motivelor pentru care a fost revocată din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție), impuse prin Decizia Curții Constituționale nr.358 din 30 mai 2018 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte. De asemenea, Curtea a apreciat în sensul încălcării dreptului la libertatea de exprimare al reclamantei, revocarea reprezentând o ingerință în exercitarea acestui drept, procedura fiind derulată după ce doamna procuror a criticat propunerile legislative de modificare a ”legilor justiției”, din perspectiva consecințelor asupra sistemului judiciar și independenței acestuia, precum și, în special, asupra luptei împotriva corupției. Curtea a constatat că revocarea reclamantei și motivele invocate pentru a o justifica erau cu greu compatibile cu importanța deosebită ce trebuie acordată menținerii independenței sistemului judiciar. Dată fiind gravitatea sa, măsura a avut un „efect de descurajare” față de participarea procurorilor și a judecătorilor la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și, în general, privind toate aspectele referitoare la independența justiției.
28 mai 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii să aibă, măcar în al doisprezecelea ceas, un rol activ în promovarea unor proiecte legislative vizând desființarea SIIJ și conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerințele entităților internaționale relevante și doleanțele majorității covârșitoare a magistraților români.
9 iunie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului și Parlamentului României să găsească rapid soluții pentru modificări legislative imediate necesare desfășurării concursurilor de admitere în magistratură, examenelor de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și examenelor de capacitate. Prin Decizia nr.121/2020, Curtea Constituțională a statuat că Legea organică nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor ”nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe”, fapt care contravine dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică.
16 iunie 2020: Reprezentanți ai Asociației Forumul Judecătorilor din România, Asociației Inițiativa pentru Justiție și Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor s-au întâlnit prin videoconferință cu delegația Comisiei Europene, într-o discuție tehnică în vederea evaluării progreselor înregistrate pentru îndeplinirea recomandărilor din ultimul raport MCV (octombrie 2019) și în contextul noului Mecanism european privind statul de drept. Dialogul a surprins aspecte esențiale privind funcționarea sistemului judiciar (lipsa oricărei voințe politice pentru realizarea reformelor necesare conformării rapoartelor și avizelor emise de entitățile internaționale relevante, precum și lipsa oricărui rol activ în această privință din partea CSM, necesitatea desființării SIIJ și garanțiile nenecesare oferite în proiectul Ministerului Justiției, nerespectarea MCV în ceea ce privește ocuparea unor poziții de top din cadrul Ministerului Public, situația nemaiîntâlnită în privința concursurilor de intrare în profesie și a examenelor de capacitate etc.).
23 iunie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au anunțat public faptul că reprezentanții lor nu vor participa la întâlnirea organizată în data de 24.06.2020, la sediul Ministerului Justiției, pentru dezbaterea publică a Proiectului de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. S-a considerăm că demersul nu este unul coerent și serios, cât timp Ministrul Justiției a anunțat că nu se va trimite în Parlament acest proiect până când nu va exista o majoritate favorabilă adoptării sale, respectiv că desființarea SIIJ nu este posibilă în acest moment, din cauza configurației politice a Parlamentului.
16 iulie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au arătat că aplicarea unor sancțiuni pecuniare României de Curtea de Justiție a Uniunii Europene riscă să devină un fapt obișnuit, lipsa oricărei voințe politice în reformarea justiției și alinierea sa la standardele europene urmând a fi decontată de către simplii contribuabili români. S-a luat act de aplicarea unei sancțiuni pecuniare României, în sumă forfetară de 3.000.000 de euro, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a netranspunerii în mod complet, în termenul prevăzut, a Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, care are scopul de a preveni utilizarea sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor și al finanțării terorismului. Acestei prime sancțiuni pecuniare i se adaugă posibile alte urmări pentru refuzul statului român de a modifica legislația privind sistemul judiciar în scopul de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată.
23 iulie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act cu surprindere de declarațiile de presă ale Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, făcute la Bruxelles, în sensul că: ”pentru România statul de drept nu este o problemă. (…) în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv prin referendumul de anul trecut și prin schimbările politice care s-au făcut, deci, iată, la acest capitol stăm bine”. Aceste alegații se completează cu modul în care Președintele României a nesocotit rapoartele Comisiei Europene referitoare la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt, până la instituirea unui nou cadru legislativ în conformitate cu recomandarea de punere în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, numindu-i în funcție tocmai pe candidații avizați negativ. În susținerea deciziei sale, neluând în considerare avizul Secției pentru procurori a CSM, Președintele României a arătat următoarele: ”îi consider foarte buni pe cei trei candidați. Avizul CSM mi s-a părut, parțial, destul de superficial”. Ultimele Rapoarte MCV au solicitat expres României să suspende imediat aplicarea legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente, precum și să revizuiască aceste legi, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO. Cu toate acestea, nu s-a realizat niciun fel de progres real în legiferarea necesară pentru desființarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră garanţiile minime pentru independența justiției, sau reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef, inclusiv abrogarea O.U.G. nr. 77/2018. În cele opt luni de funcționare sub o nouă conducere, Ministerul Justiției nu a prezentat niciun proiect serios care să încerce să revizuiască legile justiției în privința aspectelor nocive, constatate de toate entitățile internaționale relevante (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni).
24 iulie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Guvernului și Parlamentului României să găsească rapid soluții pentru modificări legislative imediate necesare reglementării transferurilor judecătorilor, precum și realizării unui cadru clar, coerent și previzibil aplicabil în cazul contestării legalității mijloacelor de probă în privința înregistrărilor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de securitate națională. Prin Decizia nr.454/2020, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.60 din Legea nr.303/2004, care nu precizează condițiile transferării judecătorilor, încalcă art.125 alin.(2) din Constituție. Elementele esențiale ale carierei judecătorilor, inclusiv transferul, trebuie să fie reglementate prin lege organică iar nu prin regulamente emise de Consiliul Superior al Magistraturii. Efectul deciziei Curții Constituționale va fi blocarea transferurilor judecătorilor, necesară pentru funcționarea instanțelor, în condițiile unui număr foarte mare de posturi vacante și a blocării sine die a concursurilor de admitere în magistratură, ca urmare a Deciziei nr.121/2020 a Curții Constituționale, în consecință, afectarea majoră a întregului sistem judiciar. De asemenea, potrivit Deciziei nr.55/2020, în privința înregistrărilor rezultate în urma punerii în executare a mandatelor de securitate națională, potrivit Legii nr.51/1991, Curtea Constituțională a observat că, în cadrul procesului penal, judecătorul trebuie să poată verifica atât legalitatea mijlocului de probă – înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, cât și a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obținute, acest fapt presupunând verificarea inclusiv a legalității încheierii prin care s-a încuviințat măsura, precum și a mandatului emis cu această ocazie. Totodată, Curtea a constatat că procedura de contestare a legalității înregistrărilor – mijloace de probă ce rezultă din aplicarea sistemului reglementat de Codul de procedură penală, precum și criteriile ce trebuie avute în vedere de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestui demers judiciar, se desprind din dispozițiile procesual penale. Pe de altă parte, Curtea a constatat că în cazul înregistrărilor – mijloace de probă ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, legiuitorul nu a reglementat o procedură specifică aplicabilă în cazul contestării legalității acestora. Curtea Constituțională a mai stabilit că reglementarea posibilității conferirii calității de mijloc de probă înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului nu este însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în condiții de efectivitate. Prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate. Astfel, conferirea calității de mijloc de probă în procesul penal înregistrărilor rezultate în urma desfășurării activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, în temeiul Legii nr.51/1991, se poate realiza numai în măsura în care această reglementare este însoțită de o procedură clară și explicită referitoare la verificarea legalității acestui element. Cum legiuitorul nu a reglementat un cadru clar, coerent și previzibil aplicabil în cazul contestării legalității mijloacelor de probă obținute potrivit Legii nr.51/1991, deși au trecut mai bine de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei Curții Constituționale, se riscă o compromitere amplă a unor probe esențiale pentru procesele penale.
2 august 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România a publicat un White Paper: ”Programele de televiziune. Minima implicare a Consiliului Național al Audiovizualului în protejarea demnității și imaginii magistraților”. S-a menționat că ultimii ani s-au remarcat printr-o rafală aproape continuă împotriva magistraților în programele de televiziune, pe fondul unei campanii anticorupție extrem de puternice până în anul 2018, soldată cu numeroase condamnări ale unor politicieni, magistrați sau oameni de afaceri de prim rang. Cum mai mulți patroni de televiziuni au făcut obiectul anchetelor penale, procurorii care desfășurau investigații au fost ţinta unor emisiuni de televiziune, soarta fiind împărtășită și de judecătorii care au condamnat personaje de prim rang, dar și de magistrații care au luptat în ultimii ani pentru independența justiției. Consiliul Național al Audiovizualului, organismul public relevant în domeniu, s-a implicat minimal, sancțiunile aplicate pentru protejarea demnității umane ori a dreptului la propria imagine al magistraților discreditaţi şi insultaţi în programe de televiziune neavând un caracter disuasiv, fiind tardive, aplicate abia după comportamente negative repetitive și lipsite de consistență. Toate aceste aspecte sunt de natură a afecta încrederea publicului din România în judecători și procurori, având în vedere că autorităţile competente, prin pasivitatea lor, permit atacurile concertate la adresa magistraţilor, defăimarea reputaţiei și batjocorirea muncii acestora, în condițiile în care niciuna din faptele imputate (fie de natură infracţională, fie imorală) nu au fost dovedite nici în cadrul emisiunilor, nici ulterior. Limbajul deplasat folosit în cadrul unor emisiuni, suspiciunile aruncate în spaţiul public în legătură cu conduita profesională sau privată a unor magistrați, menite fie să afecteze reputaţia acestora, pentru a-i împiedica să exercite anumite demnităţi (a se vedea cazul Kövesi, spre exemplu), fie chiar să creeze premisele înlăturării judecătorului/procurorului atacat de la soluţionarea unor dosare nu pot reprezenta o formă de manifestare a libertăţii de exprimare care să fie încurajată într-un stat de drept. Campaniile de linşaj mediatic la adresa unor magistraţi incomozi, neurmate de sancțiuni ferme, imediate și consistente, nu fac altceva decât să atragă atenția asupra incapacității instituțiilor cu atribuții în domeniu de a apăra valorile ce trebuie ocrotite într-un stat democratic.
4 august 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat din nou Parlamentului României, Guvernului României și Ministerului Justiției luarea urgentă a unor măsuri legislative în scopul prevenirii răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2, inclusiv prin restrângerea fazei orale în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Cu această ocazie, Forumul Judecătorilor din România prezintă publicului și un Proiect de modificare și completare a Codului de procedură penală cu referire la digitalizare. În condiții de pandemie, contactul direct dintre oameni este supus unor restrângeri serioase, iar Codul de procedură penală nu oferă soluții adecvate pentru rezolvarea cauzelor într-un termen rezonabil. Digitalizarea a rămas până în prezent o temă de dezbatere, neexistând, însă, un proiect suficient de amplu și consistent pentru adoptarea unor soluții legislative efective și de impact care să corespundă principiilor care guvernează procesul penal și să nu împieteze asupra exercițiului drepturilor fundamentale ale omului. Actualele circumstanțe sanitare au readus în prim plan insuficiența digitalizării sistemului judiciar și problema cadrului legislativ inadecvat derulării procedurilor în fața organelor judiciare prin utilizarea răspândită a mijloacelor de comunicare la distanță. Este deja notoriu faptul că există foarte multe state care folosesc evoluția tehnologică a societății inclusiv în domeniul justiției (de exemplu Estonia, Suedia sau Germania).
5 august 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de decizia de oportunitate juridică a Ministerului Afacerilor Externe de a nu solicita retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului, a cauzei Kövesi c. României. S-a arătat că sunt necesare identificarea și propunerea imediată, în scopul executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, a unor măsuri generale indispensabile evoluției pozitive a statului de drept în România, respectiv: eliminarea limitărilor reglementate cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor; interzicerea posibilității de revocare a procurorilor sau judecătorilor din funcțiile deținute în magistratură pentru exprimarea unor opinii critice referitoare la aspecte de politici publice de interes pentru sistemul judiciar; reglementarea principiului independenței între principiile care guvernează activitatea procurorilor; regândirea sistemului de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor corespunzătoare din Constituție, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorități, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției (spre exemplu, cel puțin reglementarea avizului conform al CSM); realizarea unor modificări legislative și/sau revizuiri constituționale cu privire la Curtea Constituțională.
7 august 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România dezavuează afirmațiile ministrului justiției, Cătălin Predoiu (”instanţele nu sunt focare de infecţie, au primit măşti şi combinezoane”), indicând sutele de cazuri de Covid-19 în instanțele și parchetele din România prezentate în presă.
10 august 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită ca autoritățile abilitate (Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, parchetele competente) să verifice de urgență scurgerea în presă a unor înscrisuri nepublice din dosarul penal ”10 august”, aflat pe rolul Curții de Apel București, precum și dintr-un dosar disciplinar, dedus judecății Secției disciplinare pentru judecători a CSM.
23 septembrie 2020: Sunt publicate concluziile Avocatului general CJUE, domnul Michal Bobek, în primul set de șase cereri de decizie preliminară vizând, în esență, statul de drept în România. Se propun, în esență, următoarele soluții cu privire la întrebările preliminare trimise: ”Decizia 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, precum și rapoartele întocmite de Comisia Europeană pe baza acestei decizii constituie acte adoptate de o instituție a Uniunii, în sensul articolului 267 TFUE, și, prin urmare, pot fi supuse interpretării Curții. Decizia 2006/928 este obligatorie din punct de vedere juridic. Rapoartele adoptate de Comisie în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic pentru România. Totuși, aceste rapoarte trebuie luate în considerare în mod corespunzător de acest stat membru în eforturile sale de a‑și îndeplini obligațiile care îi revin în vederea atingerii obiectivelor de referință prevăzute în anexa la Decizia 2006/928/CE, ținând seama de cerințele principiului cooperării loiale, prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE. Articolul 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun unor dispoziții naționale prin care guvernul adoptă, prin derogare de la normele juridice aplicabile în mod normal, un sistem pentru numirea interimară în posturile de conducere ale organului însărcinat cu efectuarea cercetărilor disciplinare în cadrul puterii judecătorești al cărui efect practic este reintegrarea în funcție a unei persoane al cărei mandat a expirat deja. Articolul 47 al doilea paragraf din cartă, precum și articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE trebuie interpretate în sensul că se opun înființării unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru infracțiunile săvârșite de magistrați dacă înființarea unei astfel de secții nu este justificată de motive reale și suficient de importante aduse la cunoștința publicului într‑un mod lipsit de ambiguitate și accesibil și dacă ea nu este însoțită de garanții suficiente pentru a înlătura orice risc de influență politică asupra funcționării și compunerii sale. La examinarea aspectului dacă aceasta este într‑adevăr situația, instanțele naționale sunt îndreptățite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înființată o astfel de secție de parchet, precum și funcționarea sa practică ulterioară.”
23 septembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept. Se arată că avocatul general CJUE a confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociații profesionale ale magistraților, care au militat cu determinare pentru independența justiției în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare și verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanță și pentru Curtea Constituțională a României. Numirea interimară a șefului Inspecției Judiciare și normele naționale privind înființarea unei secții de parchet specifice cu competență exclusivă pentru investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, considerate și de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiției derulat în ultimii ani.
Se solicită din nou: 1. Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; 2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”; 3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției; 4. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; 5. Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii; 6. Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție; 7. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile; 8. Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018; 9. Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători); 10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
29 septembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România aderă la scrisoarea deschisă de sprijin pentru colegii polonezi – ”Open Letter to the President of the European Commission regarding the Rule of Law Breakdown in Poland”.
30 septembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită factorilor responsabili adoptarea unor măsuri urgente pentru ocuparea locurilor de judecător vacante la nivelul judecătoriilor.
30 septembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de Primul Raport anual cu privire la statul de drept, publicat la 30.09.2020 de Comisia Europeană. Raportul confirmă toate îngrijorările formulate de subscrisele asociații profesionale ale magistraților, care au militat cu determinare pentru independența justiției în ultimii ani. Din nefericire pentru statul de drept în România, Comisia Europeană reține că măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței sistemului judiciar continuă să fie în vigoare, dând exemplul Secției de investigare a infracțiunilor comise de judecători și procurori (SIIJ), normelor vizând răspunderea materială a magistraților, numirii procurorilor de rang înalt, sistemului de pensionare anticipată etc.. Se constată că acest fapt crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în ansamblu, dar afectează și independența, statutul și cariera individuală a magistraților, în special prin efectul combinat al diverselor măsuri legislative, criticate în timp de toate entitățile internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Comisia Europeană, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni). Este criticată lipsa voinței politice (lipsa majorității necesare în Parlament pentru modificarea acestor acte normative, respingerea unor proiecte în acest sens inițiate de un număr redus de senatori/deputați), dar și inacțiunea Consiliului Superior al Magistraturi (a cărui activitate recentă este considerată ca fiind marcată de conflicte interne și controverse), precum și nerespectarea avizelor negative ale Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în cadrul mecanismului declanșat de Ministrul Justiției pentru numirea procurorului general al României și a procurorului-șef DIICOT, ultimul fiind recent demisionar). Această ultimă situație a evidențiat, în opinia Comisiei Europene, deficiențe de lungă durată, constatate anterior în contextul MCV, în care s-a recomandat necesitatea unei proceduri de numire robuste și independente, în care Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un rol cheie. De asemenea, se remarcă, în mod evident, creșterea deficitului de resurse umane în sistemul de justiție, precum și aspectele legislative negative vizând admiterea în magistratură și promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. Culpa pentru acest regres în privința statului de drept aparține, în primul rând, clasei politice majoritare (Parlament), incapabilă să găsească voința politică necesară pentru reglementarea urgentă a unor dispoziții vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerințele vizând statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțele majorității covârșitoare a magistraților români. Guvernul României va trebui să țină seama în mod real de recomandările Raportului anual al Comisiei Europene cu privire la statul de drept, sistemul judiciar așteptând un proiect real și serios de modificare a legilor justiției de aproximativ 10 luni.
octombrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România lansează proiectul ”JurisDictio”, care își propune : să dezvolte o platformă unde magistrații își vor spune punctul de vedere cu privire la anumite subiecte care interesează actul de justiție şi societatea civilă ; să consolideze încrederea cetățenilor în justiție, prin oferirea de răspunsuri obiective la întrebări esenţiale privind statul de drept și independența justiției ; să dezvolte capacitatea tuturor persoanelor de a înțelege corect subiectele care au legătură cu drepturile și libertățile fundamentale pe care magistrații trebuie să le protejeze ; să ajute cetăţenii să înţeleagă corect rolul magistraţilor într-un stat de drept şi modul in care funcționează echilibrul puterilor în stat, pentru a evita manipularea şi dezinformarea şi a preveni pervertirea valorilor şi principiilor ; să contribuie la schimbarea atitudinii oamenilor în ceea ce privește ideea de dreptate. Se oferă publicului larg colecții de videoclipuri prezentate de magistrați, însoțite de animații, sunete, imagini şi text, care ajută la înțelegerea eficientă și transmiterea succintă a ideilor – https://www.facebook.com/jurisdictio.fjr/videos/1731090587029099.
25 octombrie 2020: Forumul Judecătorilor din România solicită Consiliului Superior al Magistraturii să anuleze concursul actual de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Asociația Forumul Judecătorilor din România a atras atenția constant asupra necesității existenței garanțiilor privind meritocrația și șansele egale pentru fiecare concurent înscris la concursul de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. Concursurile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, derulate sub reguli subiective și lipsite de meritocrație, fără a se ține seama și de recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, sunt cu totul nejustificate, fiind necesară înlăturarea oricărei forme de implicare directă a Consiliului Superior al Magistraturii în concursul de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin numirea unor candidați agreați de majoritatea existentă în Secția pentru judecători.
8 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție: ”Fără reforme reale, justiția din România va rămâne în continuare în perioada cea mai sumbră din istoria sa recentă”. ”Scurtul bilanț al principalelor măsuri întreprinse în intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020”, prezentat zilele trecute de Ministerul Justiției, reprezintă oglinda fidelă a neputinței sau lipsei de voință politică, ambele caracteristice ultimului an. Chiar dacă Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii au negat în mod constant evidența, instanțele judecătorești și parchetele s-au transformat în ultimele luni în focare de coronavirus, existând sute de cazuri de infectări în rândul magistraților și personalului auxiliar, instanțe și parchete închise total sau parțial, tot mai mulți magistrați și grefieri la ATI, grefieri decedați etc. Deși ambele asociații au solicitat în numeroase rânduri digitalizarea extinsă a instanțelor de judecată și adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reglementări în acest sens, autoritățile competente trenează în mod nepermis acest lucru, ignorând cu obstinație realitatea cruntă. Același lucru se întâmplă și în privința modificărilor necesar a fi imediat aduse legilor justiției. Deși actualul Guvern este în funcţie de peste un an, ”legile justiției” în varianta Iordache-Toader sunt în continuare aplicabile, fără niciun fel de ajustare, în ciuda criticilor în cascadă ale entităților internaționale relevante și ale magistraților români. Noul proiect de lege anunțat la 30 septembrie 2020 de Ministrul Justiției preia unele măsuri pe care ambele asociații profesionale le-au solicitat în ultimii ani (spre exemplu, desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, examene meritocratice, alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – judecători și, respectiv, procurori – de toate adunările generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor, abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii; respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile, abrogarea unor dispoziții de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor etc.). Cu toate acestea, în cadrul demersului de modificare a legilor justiţiei, se remarcă faptul că unele prevederi din vechea reglementare rămân neschimbate şi apar unele dispoziţii noi, care, însă, pot afecta grav independența justiției. Astfel, procedurile de numire a procurorilor de rang înalt nu respectă recomandările formulate constant prin rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, rapoartele Grupului de State împotriva Corupției (GRECO) privind România și avizele Comisiei de la Veneția și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE). Factorul politic continuă să păstreze rolul crucial în alegerea/revocarea procurorilor de rang înalt, în condițiile în care recomandările tuturor entităților internaționale relevante au fost în sensul că numirea și revocarea în funcțiile cele mai înalte din parchete să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, în cadrul căreia Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mult mai important. Se reintroduce posibilitatea exercitării acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și a procurorilor de Ministrul Justiției, măsură care va aduce atingere independenței magistraților, prin interferența în gestionarea aspectelor de natură disciplinară din cariera judecătorilor și procurorilor. În cazul în care un ministru al justiției, ce face parte dintr-un partid politic, poate exercita acțiunea disciplinară împotriva unui procuror sau unui judecător care cercetează/judecă faptele comise de un coleg de partid sau de un prieten al ministrului ori de o persoană care face parte din același grup de interese politice, este evident că va fi supus unei presiuni enorme, ceea ce afectează, în mod inacceptabil, independența acestora. Contrar explicațiilor oferite de Ministerul Justiției, proiectul de lege propus nu urmărește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere. Dimpotrivă, prin introducerea ca membri de drept, în colegiile de conducere ale instanțelor, a vicepreședinților și președinților de secții, concomitent cu reducerea numărului de membri fără funcții de conducere (rămași pur simbolic în colegiu) se afectează tocmai ideea democratizării deciziei/conducerii în instanțele de judecată și asigurării unei contraponderi în raport cu atribuțiile președintelui instanței. Sunt transformate, practic, colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță (desemnați de comisii numite de Secția pentru judecători a CSM, secție care numește direct și președinții de secții din instanțe), devenind și un fel de formalități administrative inutile. Ținând seama și de atribuțiile președinților de instanțe în evaluarea profesională individuală a judecătorilor din instanța pe care o conduc administrativ (aceștia fiind membri de drept în comisiile de evaluare), este limpede că măsura propusă de proiectul Ministerului Justiției întărește nepermis rolul unor persoane numite în instanțe cu largul concurs al Secției pentru judecători a CSM, în detrimentul independenței individuale a judecătorilor, plasați practic într-o formă inacceptabilă de control ierarhic. Proiectul mai propune și transferul unor competențe ale Secției pentru procurori a CSM către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (numirea și revocarea procurorilor în cadrul DIICOT și DNA, detașarea), respectiv către Ministrul Justiției (aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor). Acordarea unor asemenea atribuții unor persoane numite politic, în detrimentul organismului care are, potrivit art. 133 alin.(1) din Constituția României, rolul de garant al independenței justiției, reprezintă o încălcare evidentă a independenței justiției.
12 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată Parlamentului României, Guvernului României, Ministerului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în limita competențelor legale, luarea urgentă a unor măsuri legislative și administrative în scopul diminuării răspândirii infecțiilor respiratorii cauzate de virusul SARS-CoV-2, fie prin restrângerea activității de judecată la soluționarea cauzelor urgente, fie prin eliminarea fazei orale în unele dintre cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și digitalizarea neîntârziată a instanțelor.
15 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România își exprimă profunda tristețe pentru decesul judecătorului Bogdan Marin de la Tribunalul București, în urma infectării cu SARS-CoV-2. Încă o dată, în scopul protejării vieții și a sănătății personalului din instanțe, a tuturor colegilor magistrați, avocați, grefieri și, în același timp, a justițiabililor, dată fiind regretabila lipsă de reacție a autorităților, pe fondul creșterii numărului de persoane infectate în instanțe și parchete, asociația solicită restrângerea activității de judecată la soluționarea cauzelor urgente.
18 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat Ministrului Justiției să sesizeze Comisia de la Veneția privind proiectele de modificare a ”legilor justiției” prezentate la 30 septembrie 2020.
24 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au atras atenția asupra incalificabilei atitudini a Ministrului Justiției cu privire la situația ”legilor justiției” și a infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 din instanțele judecătorești și parchete. Declarațiile Ministrului Justiției sunt neconforme cu realitatea din Rapoartele MCV și confirmă ignorarea totală a principiilor privind independența justiției în România și a angajamentelor luate de statul român vizând remedierea rapidă a aspectelor legislative criticate vehement de toți factorii interni și internaționali relevanți (”Nu trebuie să ne grăbim. Toată lumea e nerăbdătoare, toți vrem să reparăm aceste legi, dar nu trebuie să ne grăbim. Este și cerința raportului de țară, textual: <<Nu vă grăbiți, discutați cu toată lumea, ajungeți cât se poate la un numitor comun și apoi treceți cu propunerile în Parlament>>”). Un astfel de discurs este inacceptabil, în contextul în care Comisia Europeană a solicitat, în nenumărate rânduri, suspendarea aplicării dispozițiilor ”legilor justiției” care distrug independența justiției, în vigoare în România ultimii doi ani, și este în măsură a pune în discuție întreg parcursul european al statului român, inclusiv accesul la fondurile europene, așezând România lângă Ungaria și Polonia. De asemenea, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat în multiple rânduri Ministerului Justiției, în cursul anului 2020, responsabilitate și acțiuni serioase, profesioniste, în privința organizării funcționării justiției în perioada pandemiei actuale.
25 noiembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție publică zece motive pentru care solicită public demiterea Ministrului Justiției, dl Cătălin Predoiu: ”1. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare și de verificare prin tergiverarea și blocarea modificărilor legilor justiției, vitale pentru funcționarea autorității judecătorești în ansamblul său. 2. Încălcarea flagrantă a Mecanismului de cooperare și de verificare prin declanșarea, imediat după învestire, a procedurii de numire în funcție a procurorilor de rang înalt și propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistratuirii – Secția pentru procurori. 3. Promovarea în spațiul public a unor noi modificări ale ”legilor justiției” de natură a afecta grav independența justiției. 4. Refuzul sesizării Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele de modificare a ”legilor justiției” prezentate la 30 septembrie 2020. 5. Neluarea măsurilor necesare prevenirii răspândirii COVID-19 la nivelul instituțiilor din cadrul autorității judecătorești. 6. Dezinformarea publică privind cazurile de Covid-19 din penitenciare. 7. Lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispozițiile Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale a României. 8. Politica dezastruoasă de resurse umane. Lipsa unor demersuri serioase pentru modificări legislative imediate necesare desfășurării concursurilor de admitere în magistratură, a examenelor de absolvire a Institutului Național al Magistraturii și a examenelor de capacitate, precum și a transferurilor magistraților. 9. Consecințele devastatoare pentru imaginea Ministerului Public ale acțiunilor Ministrului Justiției. Folosirea Ministerului Justiției și a activității autorităților judiciare în campania electorală. 10. Lipsa oricărei viziuni cu privire la poliția judiciară.”
9 decembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție: ”Ziua Internațională Anticorupție marchează în România o realitate tristă”. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au solicitat de zeci de ori public în ultimii ani desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), dar puterea executivă și majoritatea legislativă au desconsiderat toate aceste apeluri. De asemenea, se remarcă lipsa unor demersuri serioase pentru adoptarea unor modificări ale Codului de procedură penală, care să transpună dispozițiile Deciziei nr. 55/2020 a Curții Constituționale a României, în sensul reglementării unei proceduri de contestare a măsurilor de supraveghere tehnică și obținere a datelor financiare, precum și de desecretizare a actelor ce au stat la baza autorizării respectivelor măsuri, atunci când acestea vizau persoane interesate care nu au calitatea de parte în procesul penal, ceea ce ar fi condus la salvarea respectivelor probe administrate deja în dosarele penale. Ca urmare a acestei decizii, a fost imposibilă utilizarea judiciară a interceptărilor efectuate în baza mandatelor de siguranță națională, deși erau autorizate de un judecător din cadrul ÎCCJ.
21 decembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită noului Parlament al României reglementări urgente privind examenele de admitere în magistratură şi amânarea completurilor de trei judecători în apeluri.
21 decembrie 2020: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și să ia atitudine față de modalitatea în care unii avocați, dar și alte persoane, înțeleg să își exercite dreptul de a critica o hotărâre judecătorească definitivă. Potrivit par.25 din Avizul nr. 16 (2013) privind relaţiile dintre judecători şi avocaţi, adoptat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), ”respectul faţă de colegii de breaslă şi respectul pentru statul de drept, precum şi contribuţia pentru o bună administrare a justiţiei – respectiv principiile (h) şi (i) din Carta principiilor esenţiale ale avocatului european a CCBE (Consiliul Barourilor şi al Societăţilor de Drept din Europa) – impun abţinerea de la critici abuzive faţă de colegi, față de judecători luați individual şi față de procedurile judiciare şi hotărârile judecătoreşti”.
ianuarie-decembrie 2020: Forumul Judecătorilor din România realizează loc un dialog constant cu toate entitățile interne și internaționale relevante. Sunt publicate două numere ale Revistei Forumul Judecătorilor. Este coordonat volumul “900 DE ZILE DE ASEDIU NEÎNTRERUPT ASUPRA MAGISTRATURII ROMÂNE. GHID DE SUPRAVIEȚUIRE”, publicat de CH Beck, care își propune să realizeze un istoric al demersurilor magistraților români pentru statul de drept și independența magistraturii în perioada 2017-2019, analizând comportamentul autorităților publice și modalitățile diverse de reacție din partea judecătorilor și a procurorilor. Cartea, scrisă de judecători și procurori, se adresează deopotrivă magistraților, dar mai ales publicului larg, societății civile, tuturor celor care pot trage învățăminte din întregul context. Totodată, exemplul practic oferit este de natură a impulsiona reacții similare ale corpului magistraților în statele învecinate României, cu situații legislative și judiciare apropiate, în societăți încă aflate în tranziție, după perioade îndelungate de dictatură. „Un exemplu de căpătâi în literatura de specialitate pentru cei care doresc să înţeleagă provocările şi oportunităţile cu adevărat vitale pentru sistemul justiţiei din România” (Diego Garcia-Sayan, raportorul ONU pentru independența justiției). „Volumul de față este, într-adevăr, un veritabil manual de supraviețuire […] Așa cum politicienii nu vor obosi niciodată, iar o simplă recapitulare a grozăviilor anti-justiție ne arată cât de inventivi, de perseverenți în rău și determinați sunt, tot așa nici magistrații nu trebuie să lase garda jos nicio clipă” (Dan Tăpălagă).
No related posts.