Așa cum subscrisele asociații au semnalat și prin comunicatul comun din 18 decembrie 2019[1], intenţia majorităţii parlamentare de a abroga pensiile de serviciu din magistratură nesocotește principii enunțate frecvent de organizațiile internaționale relevante, respectiv Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Consiliul Europei etc., de unde au fost însușite de Comisia de la Veneția și dezvoltate în jurisprudența mai multor instanțe constituționale din diverse state din Europa care au fost chemate să se pronunțe cu privire la demersuri similare (Republica Cehă, Lituania, România, Republica Moldova) ori colateral de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Spre exemplu, art.6.4 din Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în anul 1998, prevede că ”În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională”.
Prin urmare, reprezentanții statului român și suporterii unor asemenea schimbări legislative trebuie să înțeleagă că, în statele democratice, securitatea financiară este recunoscută în mod clar ca unul dintre elementele esenţiale care asigură independenţa magistraților, în acest ansamblu fiind logic și nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională.
Forumul Judecătorilor din România a pus la dispoziția publicului larg ample materiale cu privire la tematica în discuție, la care facem trimitere și în prezent:
– Beneficiile magistraților în diverse state din Europa şi de pe alte continente (material realizat în anul 2017)[2]
– Principii privind pensiile de serviciu ale magistraților decurgând din decizii ale curților constituționale[3]
Faţă de specificul activității magistraților, care impune acestei categorii profesionale obligații și interdicții severe, dar și riscuri profesionale sporite, se justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, riscuri și limitări.
Cu siguranță, așa cum arătam și în comunicatul emis la 18 decembrie 2019, există unele anomalii care pot fi corectate (spre exemplu, o pensie în plată de cinci ori mai ridicată decât nivelul indemnizației judecătorilor/procurorilor în activitate, pensii mai mari cu 30-40% decât indemnizațiile în plată ale judecătorilor/procurorilor în activitate, pensii de serviciu achitate pentru diverse perioade asimilate, posibilitate de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu), dar toate acestea sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc.
Necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, pentru a canaliza o ură viscerală în discursul public împotriva magistraților români, exclusiv în scopuri electorale.
Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr.873 din 25 iunie 2010. Curtea a reținut, în esență, că acordarea pensiei de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații. Așadar, raportat la principiul independenței justiției, Curtea Constituțională a constatat că ”dispozițiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor – prin care se elimină pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale – sunt neconstituționale.” Curtea Constituțională a reținut că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constituție, şi se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept şi, în consecință, așa cum a statuat şi în jurisprudența sa, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile şi instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele şi dispozitivul deciziei.”
În ciuda acestui fapt, constatăm că, în prezent, de același tip de modificare legislativă sunt vizați din nou magistrații, deși numărul beneficiarilor din cadrul acestei profesii și cuantumul cheltuielilor aferente este infim din punct de vedere statistic, atât în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (1,32% din circa 250.000), cât și față de totalul general al pensionarilor din România (0,07% din 4.674.833).[4]
În consecință, Asociațiile semnatare apreciază că soluția transparentă și care respectă principiul dialogului interinstituțional și al colaborării loiale între autoritățile statului este abandonarea imediată a inițiativei actuale (profund viciate prin prisma potențialului major de afectare a independentei justiției) și reluarea procedurii de elaborare a unui proiect solid, în cadrul Ministerului Justiției, care să corecteze inechitățile actuale și să integreze componenta financiară alături de toate modificările necesare conformării la recomandările entităților internaționale relevante din ultimii 2-3 ani pentru salvgardarea statului de drept.
Asociația „Forumul Judecătorilor din România”
judecător Dragoș CĂLIN, co-președinte
judecător Lucia ZAHARIA, co-președinte
Asociația „Inițiativa pentru Justiție”
procuror Sorin Marian LIA, co-președinte
procuror Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte
[1] Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție îşi manifestă stupefacţia faţă de evoluţiile publice referitoare la sistemul judiciar, disponibil online la adresa http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3978 [ultima accesare 27.01.2020].
[2] Disponibil online la adresa http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3981 [ultima accesare 27.01.2020].
[3] Disponibil online la adresa http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3742 [ultima accesare 27.01.2020].
[4] Conform site-ului CNPP, pilonul I, la data de 30.06.2017.
No related posts.
