Din conținutul propunerii celor șapte membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii, ce a apărut în spațiul public în data de 16.10.2019, magistrații români au aflat amănunte despre gravele disfuncționalități semnalate, cu privire la maniera total netransparentă, lipsită de colegialitate sau chiar arbitrară în care doamna judecător Lia Savonea a condus și a reprezentat instituția.
La motivele invocate de membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii se adaugă și următoarele disfuncționalități pe care asociația le-a constatat în perioada mandatului de președinte al doamnei judecător Lia Savonea:
- Selecția lucrărilor puse pe ordinea de zi a Secției de Judecători sau a Plenului, în baza unor criterii necunoscute, și întârzierea soluționării unor solicitări esențiale pentru independența judecătorilor
Spre exemplu, fără niciun fel de explicație publică, cel mai recent, în ultima ședință a Secției pentru judecători s-au discutat cereri formulate în urmă cu aproximativ o jumătate de an (apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său și a reputației profesionale a magistraților participanți la protestele din luna februarie 2019; propunerea de revocare din funcția de președinte al Curții de Apel Constanța; posibila afectare a independenței și imparțialității judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție prin articolul „Chipurile răului(…) publicat pe pagina web www.luju.ro la data de 4 iulie 2019; verificarea modului de exercitare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale ale președintelui instanței, vicepreședintelui, președinților de secții, precum și a modului de exercitare a atribuțiilor de colegiul de conducere cu referire la Judecătoria Constanța; cererile de apărare a reputației profesionale a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Constanța).
- Refuzul sau întârzierea comunicării de informații de interes public
Spre exemplu, nici până astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii nu a răspuns cererii Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, comunicată la 23 septembrie 2019, de transmitere a volumului de activitate pentru anii 2017-2018, la nivelul fiecărei instanțe, demers necesar pentru a se vedea dacă există un decalaj în ce privește încărcătura pe fiecare judecător, cât de mare este acesta și ce măsuri s-au luat sau se impun a fi luate de Consiliu pentru a remedia eventualele deficiențe grave.
- Formularea unor observații adresate entităţilor internaţionale relevante, prezentate ca fiind opinia C.S.M., ca organism colegial, fără consultarea prealabilă a tuturor membrilor Plenului
Cei șapte membri aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii amintesc de comunicarea, la 28 mai 2019, de doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi în numele acestuia, a Observațiilor scrise privind cauza C-127/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alţii.
Prin încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în dosarul nr. 1156/46/2018, Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a efectuat o cerere de decizie preliminară, solicitând Curții de Justiție a Uniunii Europene să răspundă mai multor întrebări preliminare, între care: ”Articolul 2 corelat și cu art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretate în sensul că în cadrul obligației statului membru de a respecta principiile statului de drept se înscrie și necesitatea ca România să respecte cerințele impuse prin rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006? Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților? Principiul independenței judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE și de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înființării Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcție a procurorilor care fac parte din această Secție, modalitatea de exercitare a activității în cadrul ei, modul în care este stabilită competența în corelație cu numărul redus de posturi al acestei Secții?”
Toate organismele internaţionale relevante au reţinut că înfiinţarea Secţiei nu a fost justificată de raţiuni care să ţină de buna administrare a justiţiei şi nu au existat studii sau evaluări obiective, eventual din partea unor auditori externi, care să justifice înfiinţarea unei astfel de secţii sau necesitatea de a o înfiinţa pentru protecţia magistraţilor şi asigurarea independenţei lor. De altfel, Plenul CSM a reacţionat faţă de modificarea legilor justiţiei sau faţă de activitatea concretă a Secţiei, prin avize negative (spre exemplu, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 974 din 28.09.2017).
- Formularea unor propuneri de modificări legislative adresate Ministerului Justiției sau comisiilor parlamentare, prezentate ca fiind rezultatul deciziei C.S.M., ca organism colegial, fără consultarea prealabilă a tuturor membrilor Plenului
Un prim caz grav în care doamna judecător Lia Savonea, în calitate de președinte al C.S.M., a procedat la transmiterea unor propuneri de modificări legislative prezentate ca fiind ale Consiliului, este cel al adresei emise de la cabinetul Președintelui CSM, prin care s-au comunicat Ministerului Justiției o serie de propuneri ce s-au regăsit în cuprinsul O.U.G. nr. 7/2019 (privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturi, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), act normativ ce a atras un val de nemulțumiri din partea corpului magistraților.
Deși președintele C.S.M., doamna judecător Lia Savonea, a susținut că modificările propuse de domnia sa, în numele CSM, provin din Hotărârea Plenului CSM nr. 1038/13.11.2018, la o analiză comparativă se poate lesne observa că nu toate propunerile se regăsesc în hotărârea menționată: nu s-a discutat recunoașterea vechimii efective în funcția de procuror pentru promovarea la Înalta Curte de Casație și Justiție, nici numărul membrilor comisiei de promovare în funcția de judecător la aceeași instanță (fiind propuși 2 judecători și un cadru didactic, deși textul inițial făcea referire la „cadre didactice”, iar o dezbatere serioasă poate ar fi condus la concluzia oportunității unui număr de 5 membri).
În plus, Hotărârea Plenului CSM nr. 1038/13.11.2018 cuprinde un aviz referitor la proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr. 92/2018, fiind adoptată exclusiv pentru a fi comunicată Comisiei Speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, ceea ce presupune că ar fi existat posibilitatea ca magistrații, prin asociațiile profesionale, să poată formula puncte de vedere pe parcursul procesului legislativ, opțiune inexistentă în cazul ordonanțelor de urgență trimise CSM peste noapte, cum a fost și cazul O.U.G. nr. 7/2019.
Totodată, apreciem că se poate aprecia drept cea mai gravă conduită a d-nei judecător Lia Savonea susținerea, în cadrul comunicatului din 1 octombrie 2019, că propunerile transmise de Consiliu cu privire la modificarea legislației referitoare la organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate au fost rezultatul unei ample consultări cu instanțele și parchetele. În condițiile în care proiectul de modificări (inclusiv cele vizând excluderile de la obligația de declarare a averii) nu a fost transmis fiecărui judecător și procuror din instanțe și parchete, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să își exprime în mod efectiv și în cunoștință de cauză punctul de vedere nu se poate vorbi de existența unei consultări ample. Transmiterea proiectului către conducătorii de instanțe și parchete și oferirea de către aceștia a unui răspuns nu echivalează cu o amplă consultare a sistemului judiciar, în lipsa convocării adunărilor generale, conform dispozițiilor art. 51 alin.1 lit.c și d din Legea nr. 304/2004, republicată, privind organizarea judiciară. De altfel, este o practică constantă în ultimii trei ani ca aceste consultări a corpului magistraților cu privire la modificări legislative importante (legile justiției, codurile penale) să fie pur formale, făcute de pe o zi pe alta, lipsite de substanță, ceea ce dovedește că, în realitate, nu interesează pe nimeni punctul de vedere al membrilor magistraturii.
În acest context, inițiativa de revocare este una legitimă, menită să conducă la sancționarea unei conduite inadecvate, în cazul în care se va reține de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii că toate cazurile semnalate sau unele dintre acestea se încadrează în motivul de revocare constând în neexercitarea corespunzătoare a atribuțiilor funcției de președinte.
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte
No related posts.
