http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/FJR-White-paper-Promovarea-judecatorilor-in-functiile-de-varf-din-sistemul-judiciar.pdf

Promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcțiile de conducere ale diverselor instanțe judecătorești reprezintă, cu siguranță, o piatră de încercare pentru orice sistem judiciar, implicit pentru cel din România, iar garanțiile privind meritocrația și șansele egale pentru fiecare concurent sunt esențiale, coroborat cu imparţialitatea procedurilor, mai ales prin prisma imaginii profesiei și a cerințelor inerente unei elite profesionale.

Modificările aduse în anul 2018 ”legilor justiției”, afectând inclusiv modalitatea de derulare a concursurilor din perioada recentă, îndepărtează interesul judecătorilor de accesul la funcțiile de elită, organizarea şi desfăşurarea concursurilor fiind apanajul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și al unui număr extrem de redus de examinatori numiți de aceasta, aproape mereu aceiași, în lipsa oricăror interdicții de desemnare în comisii în cadrul unor examene/concursuri consecutive.

În astfel de condiții, o reformă reală este absolut necesară și nu mai poate întârzia, modificările legislative ignorând recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligației pe care România și-a asumat-o, la momentul aderării la Uniunea Europeană, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță.

 

 

1. Cadrul legal

În baza art. 48 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ”(1) Numirea în funcțiile de președinte și vicepreședinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii. (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de lege. (3) Judecătorii își depun candidaturile însoțite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Național al Magistraturii. (4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistența la stres și un test psihologic. Contestațiile cu privire la proba scrisă se trimit Institutului Național al Magistraturii în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor.

Potrivit art. 48 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, comisia de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor este numită de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

Comisia de examinare este prezidată de un judecător desemnat de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel cum prevăd și dispozițiile art. 9 alin. 1 din Regulament, la constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management, precum și cei care au experiență managerială. În comisia de examinare vor fi desemnați și membri supleanți, care vor înlocui de drept, în baza hotărârii președintelui comisiei de organizare, până la finalizarea probei de concurs, în ordinea stabilită de Secția pentru judecători, membrii comisiei care nu își pot exercita atribuțiile.”

Potrivit art. 10 alin. (1) din Regulament, nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Există incompatibilitate si în situația în care candidații provin de la instanțele la care funcționează membrii comisiei precum și în situația în care un membru al comisiei de examinare a fost examinat anterior de unul dintre candidați, la un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere, desfășurat în ultimii 3 ani.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului și numește judecătorii în funcțiile de conducere în termen de 15 zile de la data afișării rezultatelor finale.

În baza art.52 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului și posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor și procurorilor prin curțile de apel, prin parchetele de pe lângă curțile de apel și prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în 3 cotidiene centrale, cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justițiejudecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani funcția de judecător la curtea de apel, au obținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și au o vechime de cel puțin 18 ani în funcțiile prevăzute la art. 44 alin. (1). Dispozițiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

Conform art.52 ind.1 din Legea nr. 303/2004, cererile de înscriere la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție cuprind precizarea secției pentru care se depune candidatura. Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție constă în: a) o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora; b) un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Comisiile de concurs sunt alcătuite din câte 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și câte un cadru didactic universitar având grad de conferențiar sau profesor universitar de la o facultate de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Membrii comisiilor nu pot avea apartenență politică la data formării comisiilor și pe toată durata derulării concursului. Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaților.

În cadrul probei prevăzute la art. 52 ind. 1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 303/2004, la cererea comisiilor de concurs, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curților de apel, hotărâri judecătorești pronunțate și redactate de candidați, precum și celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura acestora, întocmite de candidați, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora. Evaluarea prevăzută la art. 52 ind.2 are ca obiect: a) verificarea capacității de analiză și sinteză; b) verificarea coerenței în exprimare; c) verificarea argumentației din punctul de vedere al clarității și logicii; d) verificarea respectării termenelor rezonabile de soluționare a cauzelor și de redactare a hotărârilor. În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaților explicații cu privire la orice aspect supus evaluării.

În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaților și modul în care candidații se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, motivația candidaților și competențele umane și sociale ale acestora. La ședința Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susține interviul va participa, cu rol consultativ, și un psiholog desemnat de Secția pentru judecători, care va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora. Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute este de 100 de puncte, distribuite astfel: a) 50 de puncte pentru prima probă; b) 50 de puncte pentru a doua probă. Punctajul minim pentru a fi declarat admis este de 35 de puncte pentru fiecare probă. Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.

În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru judecători dispune, prin hotărâre, promovarea candidaților declarați admiși.

Procedura de desfășurare a concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Componența comisiilor de evaluare și a comisiilor de contestații împotriva evaluării se aprobă, conform art. 11 alin. (10) din Regulament, în termen de 20 de zile de la publicarea listei finale a candidaților care îndeplinesc condițiile de înscriere la concurs. Potrivit art. 11 alin. (2) teza întâi, comisiile de concurs sunt conduse de câte un

președinte, desemnat prin hotărârea de numire a comisiilor. În componența comisiilor sunt numiți și membri supleanți care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile.

Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. Numirea în funcțiile prevăzute se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) din Legea nr. 303/2004se aplică în mod corespunzător. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă. Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care se aplică în mod corespunzător.

2 Critica soluției legislative care a eliminat una din garanțiile derulării unui concurs într-un mod cât mai obiectiv

Prin intervenția legislativă asupra art. 52¹ alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, respectiv prin eliminarea „probei scrise, cu caracter practic” și menținerea doar a unei probe a interviului – art. 52¹ alin. (2) lit. b) – în vederea promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorul a eliminat o garanție a derulării unui concurs într-un mod cât mai obiectiv, care să asigure promovarea la instanța supremă a judecătorilor cu un înalt nivel de pregătire profesională.

Prin menținerea exclusiv a probei interviului pentru candidați se relativizează standardele profesionale, cu efect asupra calității activității judecătorilor instanței supreme, este sporită doza de subiectivism. Pe de altă parte, obiectul interviului, astfel cum e prevăzut în art. 52⁴ alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este identic cu cel al verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară în procedura prevăzută de Regulamentul privind promovarea în funcțiile de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cu alte cuvinte, toate datele care formează obiect al interviului se regăsesc deja în Raportul întocmit de către inspectorii judiciari cu ocazia verificărilor ce au tocmai acest obiect: „integritatea candidaților și modul în care candidații se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, motivația și competențele „umane și sociale ale acestora”. Inechitatea în reglementarea procedurilor de promovare la instanțele superioare este cu atât mai evidentă cu cât gradul de exigență profesională trebuie să fie direct proporțional cu ierarhia instanțelor de judecată în sistemul judiciar român, fiind necesar ca la instanța supremă să își desfășoare activitatea judecători care au dovedit că dețin cunoștințe teoretice și practice temeinice în specializarea pentru care candidează. Tratamentul diferențiat aplicat de legiuitor, nejustificat obiectiv și rațional este unul contrar art. 16 alin. (1) din Constituție.

Prin aceste dispoziții se nesocotesc și actele internaționale care consacră principiile fundamentale privind independența judecătorilor – importanța selecției, pregătirii și a conduitei profesionale a acestora, respectiv a standardelor obiective ce se impun a fi respectate atât la intrarea în profesia de magistrat, cât și la instituirea modalităților de promovare.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a recomandat constant guvernelor statelor membre să adopte sau să consolideze toate măsurile necesare pentru promovarea rolului judecătorilor, în mod individual, dar și al magistraturii, în ansamblu, în vederea promovării independenței acestora, aplicând, în special, următoarele principii: ”(…) orice decizie referitoare la cariera profesională a judecătorilor trebuie să se bazeze pe criterii obiective, selecția și promovarea judecătorilor trebuie să se facă după meritele și în funcție de pregătirea profesională, integritatea, competența și eficiența acestora” (a se vedea Comitetul Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, Recomandarea nr. 94/12 din 13 octombrie 1994, cu privire la independența, eficiența și rolul judecătorilor)

Orice „criterii obiective” care caută să garanteze că selectarea și cariera judecătorilor se bazează pe merite, ținând cont de pregătirea profesională, integritate, capacitate și eficiență” nu pot fi definite decât în termeni generali. Se urmărește, în primul, rând conferirea unui conținut aspirațiilor generale spre „numirea pe baza de merit” și „obiectivism”, alinierea teoriei la realitate. Standardele obiective se impun nu numai pentru a exclude influențele politice, ci și pentru a preveni riscul apariției favoritismului, conservatorismului și a „nepotismului”, care există în măsura în care numirile sunt făcute într-o maniera nestructurată. Deși experiența profesională corespunzătoare este o condiție importantă pentru promovare, vechimea în muncă, în lumea modernă, nu mai este general acceptată ca principiu dominant de determinare a promovării.

În ce privește evaluarea hotărârilor, reglementată drept bază eliminatorie pentru promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a accede la proba interviului, așa cum arată constant Comisia de la Veneția, criteriile propuse care stau la baza analizei hotărârilor nu pot argumenta promovarea meritocratică în funcții de execuție a judecătorilor.

”Evaluările periodice ale performanțelor unui judecător sunt instrumente importante pentru ca judecătorul să-și îmbunătățească activitatea și pot, de asemenea, să servească drept bază pentru promovare (așadar nu pot servi drept criteriu principal de promovare, ci doar ca o bază, spre exemplu accederea la nivelul examenului scris după obținerea calificativelor bine sau foarte bine în urma evaluării hotărârilor este suficientă). Este important ca evaluarea să fie în primul rând calitativă și să se concentreze asupra competențelor profesionale, personale și sociale ale judecătorului. Nu ar trebui să existe nicio evaluare pe baza conținutului deciziilor și soluțiilor, nici ținând seama de criterii cantitative cum ar fi numărul de achitări sau casări, care ar trebui evitate ca bază standard pentru evaluare.” (CDL-AD (2011)012, Aviz comun al Comisiei de la Veneția și OSCE/Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului referitor la legea constituțională privind sistemul judiciar și statutul judecătorilor din Kazahstan, par.55).

Evaluările hotărârilor judecătorești nu pot constitui bază de promovare la instanța superioară, ci doar un instrument pentru a asigura îmbunătățirea calității actului de justiție privită ca sistem, în raport de fiecare instanță în parte.

De asemenea, modalitatea de realizare a examenului de promovare în legislația anterioară a cumulat recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, ca materializare a obligației pe care România și-a asumat-o la momentul aderării de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță.

Astfel, în Raportul din 22.07.2009 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, se consemna că “Au avut loc proceduri de numire și s-au organizat noi concursuri în conformitate cu obiectivele stabilite de asigurare a obiectivității și a înaltei calificări a personalului”^[1] .

Același tip de raport concluziona, în anul 2011, în cadrul recomandării privind răspunderea sistemului judiciar, ca fiind necesară “dovedirea unui istoric de decizii de management în sistemul judiciar adoptate în mod transparent și obiectiv, de exemplu prin numiri, decizii disciplinare, evaluări și prin sistemul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție”^[2].

În implementarea acestor recomandări, Legea nr. 300/2011, care a modificat Legea nr. 303/2004 privind modalitatea de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție, consemna în expunerea de motive că “atât interviul, ca procedeu de promovare la instanța supremă, cât și lipsa unei proceduri propriu-zise de verificare a competenței profesionale a candidaților, nu asigură cerințele necesare de transparență și obiectivitate pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste aspecte au făcut obiectul criticilor constante ale magistraților și ale unor asociații profesionale ale acestora, care au solicitat amendarea legii în vederea garantării promovării în funcția de judecător la instanța supremă pe criterii de competență și în mod transparent, iar necesitatea remedierii acestor deficiențe a fost subliniată și de către Comisia Europeană ”. Drept urmare, respectiva lege a introdus concursul ca mod de promovare la instanța supremă, alcătuit din probele componente ale evaluării hotărârilor judecătorești redactate, a unui interviu susținut în fața Plenului CSM, nu doar a Secției pentru judecători și a unei probe scrise, cu caracter teoretic și practic, care a fost abandonată prin noile modificări legislative.

Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV din 8 februarie 2012 consemna:

”Numirile efectuate în luna august în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost criticate pentru lipsa de transparență și obiectivitate. Cu toate acestea, România a adoptat o nouă lege în luna decembrie, care a fost reintrodusă de guvern pentru a reforma practica numirilor în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Legea introduce îmbunătățiri substanțiale cu privire la procedurile de numire și poate avea o contribuție importantă la reformarea Înaltei Curți. Impactul acestei legi va depinde de voința instituțiilor competente de a asigura punerea sa în aplicare. Adoptarea legii ar trebui urmată de o ocupare rapidă a posturilor vacante, în special din secția penală, printr-un proces de recrutare transparent și bazat pe merite.”

Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV din 18 iulie 2012 arăta următoarele:

”În paralel, Parlamentul a adoptat, de asemenea, o serie de măsuri legislative importante. Legea micii reforme în justiție, care a intrat în vigoare în 2010, a adus îmbunătățiri concrete pentru consecvența și eficacitatea actului de justiție. De asemenea, a fost modificată legislația pentru a consolida răspunderea magistraților și pentru a reforma procedura de numire în funcție la Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel de măsuri oferă ocazia de a răspunde preocupărilor opiniei publice cu privire la obiectivitatea numirilor în funcție și la procesul disciplinar în sistemul judiciar: va fi nevoie de o serie de exemple pozitive pentru a face uitată moștenirea negativă a trecutului. La sfârșitul anului 2011, România a îmbunătățit, de asemenea, procedurile de numire în funcție la Înalta Curte de Casație și Justiție prin adoptarea unor proceduri mai transparente și obiective care permit o evaluare independentă, mai cuprinzătoare și mai obiectivă, a meritelor candidaților. Acest lucru reprezintă un important pas în consolidarea răspunderii Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Așadar, Raportul interimar al Comisiei, publicat la 8 februarie 2012, precum și Raportul anual publicat la 18 iulie 2012 au apreciat pozitiv noua legislație privind promovarea la instanța supremă, subliniind că trebuie urmărit modul de aplicare și că este nevoie de exemple pozitive.

Atât timp cât România face încă obiectul monitorizării asigurării unei justiții independente, prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare, apreciem că validitatea criteriilor ce au determinat modificarea Legii nr. 303/2004 în anul 2011, potrivit recomandărilor Comisiei Europene și solicitărilor magistraților, își păstrează pe deplin valabilitatea. 

Prin Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-au reținut următoarele:

”31. Modificările propuse conțin în continuare o proporție de subiectivitate în procesul de selecție și de luare a deciziilor privind promovările, care prevede o procedură de promovare în două etape, ultima etapă constând într-o evaluare a muncii și comportamentului din ultima perioadă. Amendamentele prevăd, de asemenea, în sarcina CSM să elaboreze și să adopte norme privind procedura de organizare a acestor evaluări, inclusiv numirile la comisia responsabilă și aspectele particulare care trebuie evaluate. GET a auzit temeri cu privire la faptul că acest nou sistem ar lăsa mai mult spațiu pentru influențele personale sau politice în deciziile privind cariera, care ar putea avea impact asupra neutralității și integrității sistemului judiciar și că ar fi, astfel, esențial ca CSM să elaboreze norme adecvate pentru a preveni astfel de riscuri, inclusiv criterii clare și obiective pentru a ghida viitoarele decizii ale comisiei de selecție. 32. Din cauza riscurilor și incertitudinilor menționate mai sus, GRECO recomandă (i) să se analizeze corespunzător impactul modificărilor asupra viitoarei structuri de personal a instanțelor și parchetelor pentru a fi adoptate măsurile tranzitorii necesare și (ii) regulamentul de aplicare ce urmează a fi adoptat de CSM cu privire la promovarea judecătorilor și procurorilor să reglementeze criterii adecvate, obiective și clare, care să aibă în vedere calificările și meritele reale ale acestora.”

Cu ocazia modificărilor aduse legilor justiției, Comisia nr.1 din cadrul CSM a propus formularea unui text potrivit căruia, ”la expirarea mandatului, judecătorii și procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au exercitat un mandat de 6 ani să dobândească gradul profesional imediat superior celui deținut și să poată opta pentru desfășurarea activității la o instanță sau parchet corespunzător gradului (inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, n.n.) și, de asemenea, să poată opta, în orice moment, pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”. Această propunere a fost dezaprobată vehement de magistrații de la instanțe și parchete și nu s-a materializat.[3]

În fine, la concursul sau examenul pentru promovare în funcții de conducere, la instanțele judecătorești, prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere nu reprezintă o probă înregistrată audio-video, prin urmare nu poate fi nici contestată.

 

3. Critici cu privire la anumite practici curente

În primul rând, așa cum se poate observa din lectura dispozițiilor legale, numirea în funcțiile de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție sau chiar în funcția de judecător la instanța supremă este în competenţa exclusivă a Secției pentru judecători a CSM, care decide, prin majoritatea sa, și numirile în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (spre exemplu, d-na Lia Savonea, d-na Mariana Ghena și d-na Nicoleta Țînț, membre CSM, au fost și membre în cadrul comisiei de concurs pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada 15 mai 2019 – 18 iunie 2019 și la concursul pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, organizat în perioada 11 aprilie 2019 – 15 iunie 2019).

De asemenea, numirea de CSM (în ultima perioadă, după modificările legislative, exclusiv de Secția pentru judecători, iar nu de Plen) a comisiilor de examen a determinat o practică de desemnare constantă a câtorva judecători, în aproape toate comisiile relevante. Nu rezultă din hotărârile CSM consultate faptul că membrii comisiilor sunt desemnaţi prin tragere la sorți, neexistând o bază reală de suficienți potențiali membri și nici vreo procedură aleatorie de selecție reglementată în legislaţia secundară.

Astfel, dl. Daniel Grădinaru (judecător ICCJ, numit în 2018 președinte al Secției penale, fost vicepreședinte al Curții de Apel București) figurează ca supleant în comisii la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017, ca membru în comisii la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018 și la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor, organizat în perioada 12 aprilie – 20 iunie 2019 (trei concursuri din cinci organizate în intervalul de referință 2017-2019). Același judecător este supleant în comisii la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 3 ianuarie – 31 mai 2017 și la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada august 2017 – martie 2018, dar și membru în comisii la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018 și la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019 (patru concursuri din patru organizate în intervalul de referință 2017-2019). Tot domnul Grădinaru este membru în comisie de concurs pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (2019), precum al comisiei de elaborare a subiectelor la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 10 iulie-30 octombrie 2018.

D-na Carmen Popoiag (judecător ICCJ) a fost președinte al comisiei de examinare judecători la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017, membru în comisia de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 22 septembrie – 19 decembrie 2017, respectiv președinte al comisiei de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018.Dl. Adrian Remus Ghiculescu (inițial, judecător și președinte al Curții de Apel Ploiești, numit în 2019 judecător la ICCJ) a fost desemnat membru al comisiei de examinare judecători la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017, supleant în comisie la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada august 2017 – martie 2018 , precum și membru în comisie la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018.

D-na Alexandra Iuliana Rus (promovată judecător la ICCJ în 2018, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia) figurează ca membru în comisie pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018, supleant în cadrul unei comisii de concurs pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (alături de soțul său, Andrei Claudiu Rus, membru plin; în lipsa, din orice motiv, a celuilalt membru plin, Daniel Grădinaru, comisia ar fi fost practic una în familie), dar și membru al comisiei de examinare pentru susținerea interviului la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 10 iulie-30 octombrie 2018. Soțul acesteia, dl. Andrei Claudiu Rus (promovat judecător la ICCJ în 2018, fost președinte al Curții de Apel Oradea și vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia) este desemnat supleant la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor, organizat în perioada 12 aprilie – 20 iunie 2019, membru în cadrul unei comisii de concurs pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (alături de soția sa, d-na Alexandra Iuliana Rus), dar și membru comisie concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019.

D-na Denisa Angelica Stănișor (judecător ICCJ, fost președinte de secție al Curții de Apel București) figurează ca membru în comisia pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018, concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada august 2017 – martie 2018, precum și concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019.

D-na Simona Neniță (judecător ICCJ) este desemnată ca membru în comisii la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 3 ianuarie – 31 mai 2017, concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada august 2017 – martie 2018, concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019, precum și concursul pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

D-na Ana Hermina Iancu (judecător ICCJ) figurează ca membru în comisii la concursul pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018.

Dl. Ștefan Pistol (judecător ICCJ) a fost desemnat supleant în comisia de la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018, dar și membru în comisii la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 3 ianuarie – 31 mai 2017 și la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018.

Mulți dintre membrii acestor comisii au fost promovați în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție chiar de Consiliul Superior al Magistraturii actual (a se vedea interviurile în fața membrilor săi), același care i-a numit ante și post-factum în diverse comisii de concurs: spre exemplu, dl. Adrian Remus Ghiculescu; d-na Alexandra Iuliana Rus; dl. Andrei Claudiu Rus (toți indicați mai sus); dl. Valentin Mitea[4] (supleant comisie concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017, membru comisie la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 10 iulie-30 octombrie 2018); d-na Elisabeta Roșu (supleant comisie de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018 și membru comisie de examinare pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018); dl. Alin Sorin Nicolescu[5] (supleant, comisie de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018); d-na Virginia Filipescu[6] (supleant comisie de examinare pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018); d-na Andreea Marchidan[7] (membru comisie la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018); d-na Cristina Truțescu[8] (supleant comisie la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 10 iulie-30 octombrie 2018); d-na Maria Speranța Cornea (membru comisie la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, organizat în perioada 10 iulie-30 octombrie 2018).

Dintre judecătorii promovați în intervalul 2017-2019 la Înalta Curte de Casație și Justiție, membri ai comisiilor în cadrul diverselor concursuri organizate de CSM, o parte au îndeplinit funcții de conducere la nivelul curților de apel: d-na Alexandra Iuliana Rus – președinte al Curții de Apel Alba Iulia; dl. Andrei Claudiu Rus – președinte al Curții de Apel Oradea și vicepreședinte al Curții de Apel Alba Iulia; d-na Virginia Filipescu – vicepreședinte al Curții de Apel Galați; dl. Adrian Remus Ghiculescu – președinte al Curții de Apel Ploiești, președinte de secție la Curtea de Apel Ploiești; dl. Valentin Mitea – președinte și vicepreședinte al Curții de Apel Cluj; d-na Cristina Truțescu – președinte al Curții de Apel Iași; d-na Elisabeta Roșu – președinte și vicepreședinte al Curții de Apel București; d-na Maria Speranța Cornea – președinte și președinte de secție la Curtea de Apel București; dl. Dan Andrei Enescu – vicepreședinte al Curții de Apel Ploiești (9 judecători din 30 de judecători promovați la ICCJ în perioada 2017-2019), respectiv aproximativ o treime.

O altă parte a membrilor comisiilor de concurs numite de CSM în perioada 2017-2019 candidează la concursul de promovare în funcția de judecător la ICCJ, sesiunea iunie – noiembrie 2019 (d-na Elena Barbu – președinte al Curții de Apel Brașov, membru comisie concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor, organizat în perioada 12 aprilie – 20 iunie 2019; d-na Erica Nistor – președinte al Curții de Apel Timișoara, membru comisie concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018; d-na Maria Violeta Chiriac – vicepreședinte al Curții de Apel Bacău, supleant la ambele concursuri).[9]

Au fost numiți în comisii de examen pentru funcții de conducere judecători care nici măcar nu sunt definitivați în funcții de conducere la instanțe. Spre exemplu, d-na Carmen Mihaela Voinescu, judecător, Curtea de Apel București, delegat președinte al Secției a IX-a contencios administrativ și fiscal, delegare ce va înceta la 28 noiembrie 2019.[10]

În componența comisiilor de examinare a judecătorilor care candidează la funcții de conducere a figurat ca membru și un judecător președinte al unei asociații profesionale (Uniunea Națională a Judecătorilor din România) – d-na Dana Gîrbovan, Curtea de Apel Cluj, propusă la 23 august 2019 de prim-ministrul guvernului PSD-ALDE, d-na Viorica Dăncilă, în poziția de ministru al justiției, propunere respinsă de Președintele României, dl. Klaus Iohannis. La începutul anului 2018, peste 2000 de magistrați s-au delimitat față de participarea unor asociații profesionale[11] în cadrul Comisiei speciale parlamentare comune privind modificarea ”legilor justiției”[12], implicit a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România care a susținut unele modificări criticate dur de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), GRECO (Grupul de state împotriva corupției) din cadrul Consiliul Europei, Comisia Europeană, Parlamentul European, marea majoritate a judecătorilor și procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii din România, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, asociațiile profesionale relevante ale judecătorilor și procurorilor români. Prin reformele legislative adoptate, toate organismele menționate au admis că România se îndepărtează în mod vizibil de la cerințele statului de drept. Însuși Raportul privind starea justiției pentru anul 2018, publicat în luna mai 2019 de Consiliul Superior al Magistraturii, reține drept vulnerabilitate ”intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici și mass-media la adresa magistraților”.^[13] Această împrejurare a fost constatată atât de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), cât și de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE), organisme consultative ale Consiliului Europei cu privire la aspecte legate de independența, imparțialitatea și statutul judecătorilor și, respectiv, al procurorilor.^[14]

În consecință, se poate observa o participare a unor judecători, cu precădere de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ca membri în mai multe comisii de concurs, deși doar aproximativ 1/3 dintre magistrații judecători ai acestei instanțe au fost numiți membri ai comisiilor de examinare în perioada 2017-2019. De asemenea, este vizibilă o predilecție pentru numirea unor judecători cu funcții de conducere la nivelul curţilor de apel în astfel de comisii.

Pe de altă parte, sunt de notorietate colaborarea sau sprijinul oferite de diverși președinți sau vicepreședinți ai unor curți de apel sau tribunale în ceea ce priveşte anumite inițiative ale majorității din cadrul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.[15]

Dintre acești președinți sau vicepreședinți semnatari de memorii sau scrisori publice, se observă că o parte au fost numiți frecvent în cadrul comisiilor pentru promovarea judecătorilor în funcțiile de vârf din sistemul judiciar, unii fiind chiar promovați la instanța supremă în perioada 2017-2019 (a se vedea anexele prezentului studiu: d-na Maria Violeta Chiriac – vicepreședintele Curții de Apel Bacău; d-na Elena Barbu – președintele Curții de Apel Brașov; d-na Elisabeta Roșu – fost președinte al Curții de Apel București, promovat la ICCJ în iunie 2019; d-na Luminița Criștiu-Ninu – președintele Curții de Apel București; d-na Adina Ponea – președintele Curții de Apel Craiova; dl. Cosmin-Răzvan Mihăilă – președintele Curții de Apel Galați; d-na Cristina Truțescu – fost președinte al Curții de Apel Iași, promovat la ICCJ în iunie 2019; d-na Maria Andrieș – fost președinte al Curții de Apel Suceava; numită inspector judiciar la Inspecția Judiciară în iulie 2019; d-na Erica Nistor – președintele Curții de Apel Timișoara).

4. Concluzii

În scopul înlăturării oricăror discuții legate de lipsa caracterului meritocratic, dar și al îmbunătăţirii procedurilor pentru numirea în funcții de conducere la instanțele judecătorești, respectiv în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, ţinând seama şi de recomandările Comisiei Europene formulate de-a lungul timpului în cadrul rapoartelor MCV, Asociația Forumul Judecătorilor din România consideră că trebuie reglementate urgent următoarele aspecte:

• instituirea unor examene meritocratice de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, susținute prin intermediul Institutului Național al Magistraturii;
• înlăturarea oricărei forme de implicare directă a Consiliului Superior al Magistraturii în examenele sau concursurile de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau în funcțiile de conducere ale diverselor instanțe judecătorești, prin abrogarea dispozițiilor care îi conferă rolul de a desemna comisii de concurs;
• selecția comisiilor de concurs trebuie să fie realizată exclusiv prin tragere la sorți, la nivelul Institutului Național al Magistraturii;
• interdicția de numire ca membru în orice altă comisie constituită pentru selecția judecătorilor vreme de trei ani de la data la care acel judecător a fost desemnat membru al unei comisii de concurs privind funcțiile rezervate judecătorilor în sistemul judiciar;
• interdicția de numire ca membru în aceste comisii a persoanelor din afara corpului magistraților care au desfășurat activitate politică sau cel puțin aparență de activitate politică cel puțin trei ani anterior numirii;
• reglementarea unor criterii clare pentru evitarea conflictelor de interese între membrii comisiilor de concurs;
• modificarea formei concursului sau examenului de promovare în funcții de conducere; acesta trebuie să constea în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, probă înregistrată audio-video, având ponderea de 30% în media finală, în probe scrise, având ponderea de 70% în media finală, privind pregătirea profesională (similar inspectorilor judiciari, judecătorii care ocupă funcții de conducere trebuie să fie excepțional pregătiți profesional și acest fapt poate fi verificat prin concurs), conform specializării candidatului și privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistența la stres, precum și un test psihologic. În cadrul probelor scrise, în media finală, proba privind pregătirea profesională conform specializării candidatului va avea o pondere de 60%, iar proba privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistența la stres are o pondere de 40% din media finală a probei scrise; testul psihologic se va nota cu admis sau respins;
• interdicția mandatelor succesive în orice funcții de conducere, în cadrul aceleiași instanțe ori a unor instanțe diferite aflate pe același palier (grad ierarhic).

 

 

Anexe:

MEMBRI JUDECĂTORI ÎN COMISII EXAMENE/CONCURSURI FUNCȚII DE CONDUCERE INSTANȚE (perioada 2017-2019)

Hotărârea Plenului CSM nr. 541/09.05.2017 – componența comisiilor de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, organizat în perioada 24 martie – 28 iunie 2017

 

Comisia de examinare pentru judecători

Carmen Popoiag, judecător ICCJ, președinte

Adriana Gherasim, judecător ICCJ, membru

Dana Gîrbovan, judecător Curtea de Apel Cluj, membru

Adrian Remus Ghiculescu, judecător Curtea de Apel Ploiești, membru

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, supleant

Horia Valentin Șelaru, judecător ICCJ, supleant

Valentin Mitea, judecător, Curtea de Apel Cluj, supleant

Hotărârea Plenului CSM nr. 1102/26.10.2017 și Hotărârea Plenului CSM nr. 1135/31.10.2017 –componența comisiilor de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 22 septembrie – 19 decembrie 2017 

Comisia de examinare pentru judecători

Ionel Barbă, judecător ICCJ, președinte

Carmen Popoiag, judecător ICCJ, membru

Maria Andrieș, judecător Curtea de Apel Suceava, membru

Doina Anghel, judecător, Curtea de Apel București, membru

Marian Budă, judecător ICCJ, supleant

Cezar Hâncu, judecător ICCJ, supleant

Doinița Mihalcea, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Hotărârea Plenului CSM nr. 438/19.04.2018 –componența comisiilor de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor organizat în perioada 23 martie – 28 iunie 2018

Comisia de examinare pentru judecători

Carmen Popoiag, judecător ICCJ, președinte

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, membru

Luminița Criștiu-Ninu, judecător, Curtea de Apel București, membru

Adina Ponea, judecător, Curtea de Apel Craiova, membru

Mariana Constantinescu, judecător ICCJ, supleant

Ștefan Pistol, judecător ICCJ, supleant

Rodica Dorin, judecător ICCJ, supleant

Adriana Gherasim, judecător ICCJ, supleant

Cristina Văleanu, judecător ICCJ, supleant

Elisabeta Roșu, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Cosmin Răzvan Mihăilă, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Doina Anghel, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Laurențiu Hetriuc, judecător, Curtea de Apel Suceava, supleant

Marcel Mocanu, judecător, Curtea de Apel Iași, supleant

Alina Moșneagu, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Alin Sorin Nicolescu, judecător, Curtea de Apel București, supleant

Hotărârile Plenului CSM nr. 913 și 913 bis/10.10.2018 – componența comisiilor de examinare pentru concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și și procurorilor la curți de apel, tribunale și judecătorii, precum și la parchetele de pe lângă acestea, organizat în perioada octombrie – decembrie 2018

 

Comisia de examinare pentru judecători

Alexandra Rus, judecător ICCJ, președinte

Denisa Stănișor, judecător ICCJ, membru

Erica Nistor, judecător, Curtea de Apel Timișoara, membru

Elisabeta Roșu, judecător, Curtea de Apel București, membru

Virginia Filipescu, judecător ICCJ, supleant

Maria Violeta Chiriac, judecător, Curtea de Apel Bacău, supleant

 

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 710/28.05.2019 – componența comisiei de examinare la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor, organizat în perioada 12 aprilie – 20 iunie 2019

Comisia de examinare pentru judecători

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, președinte

Iuliana Măiereanu, judecător ICCJ, membru

Elena Barbu, judecător, Curtea de Apel Brașov, membru

Carmen Mihaela Voinescu, judecător, Curtea de Apel București, membru

Andrei Claudiu Rus, judecător ICCJ, supleant

Maria Violeta Chiriac, judecător, Curtea de Apel Bacău, supleant

MEMBRI JUDECĂTORI ÎN COMISII CONCURSUL DE PROMOVARE ÎN FUNCȚIA DE JUDECĂTOR LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE (PERIOADA 2017-2019)

 

Hotărârea Plenului CSM nr. 505/04.05.2017 și Hotărârea Plenului CSM nr. 542/09.05.2017 – componența comisiilor de elaborare subiecte și a comisiilor de soluționare a contestațiilor pentru proba scrisă la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 3 ianuarie – 31 mai 2017 

 

Comisia de elaborare a subiectelor pentru Secția a II-a civilă

Ruxandra Monica Duță, judecător ICCJ, președinte

Roxana Popa, judecător ICCJ, membru

Minodora Condoiu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru Secția a II-a civilă

Izabela Dolache, judecător ICCJ, președinte

Valentina Vrabie, judecător ICCJ, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru Secția penală

Mirela Sorina Popescu, judecător ICCJ, președinte

Ștefan Pistol, judecător ICCJ, membru

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru Secția penală

Anca Mădălina Alexandrescu, judecător ICCJ, președinte

Silvia Cerbu, judecător ICCJ, membru

Leontina Șerban, judecător ICCJ, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Mariana Constantinescu, judecător ICCJ, președinte

Emanuel Albu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Dana Iarina Vartireș, judecător ICCJ, președinte

Iuliana Măiereanu, judecător ICCJ, membru

Liliana Vișan, judecător ICCJ, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru jurisprudența CEDO

Simona Neniță, judecător ICCJ, președinte

Veronica Năstăsie, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru jurisprudența CEDO

Bianca Țăndărescu, judecător ICCJ, președinte

Eugenia Marin, judecător ICCJ, supleant

Mirela Stancu, judecător, Tribunalul București, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru jurisprudența CJUE

Roxana Popa, judecător ICCJ, președinte

Simona Neniță, judecător ICCJ, membru

Veronica Năstăsie, judecător ICCJ, supleant

 

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru jurisprudența CEDO

Eugenia Marin, judecător ICCJ, președinte

Anca Mădălina Alexandrescu, judecător ICCJ, supleant

Mirela Stancu, judecător, Tribunalul București, supleant

Hotărârea Plenului CSM nr. 1053/17.10.2017 – propunerile privind componența comisiilor de evaluare și a comisiilor de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada august 2017 – martie 2018

Comisia de evaluare pentru Secția penală

Florentina Dragomir, judecător ICCJ, membru

Mirela Sorina Popescu, judecător ICCJ, membru

Simona Neniță, judecător ICCJ, supleant

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția penală

Ioana Alina Ilie, judecător ICCJ, membru

Comisia de evaluare pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Mariana Constantinescu, judecător ICCJ, membru

Gabriela Bogasiu, judecător ICCJ, membru

Emilia Claudia Vișoiu, judecător ICCJ, supleant

Adrian Remus Ghiculescu, judecător Curtea de Apel Ploiești, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Denisa Angelica Stănișor, judecător ICCJ, membru

Carmen Ilie, judecător ICCJ, membru

Eugenia Marin, judecător ICCJ, supleant

Liliana Vișan, judecător ICCJ, supleant

Hotărârea Plenului CSM nr. 159/26.02.2018 – componența comisiilor de elaborare subiecte și a comisiilor de soluționare a contestațiilor pentru proba scrisă la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018

Comisia de elaborare a subiectelor pentru Secția penală

Lucia Tatiana Rog, judecător ICCJ, președinte

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, membru

Ștefan Pistol, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru Secția penală

Silvia Cerbu, judecător ICCJ, președinte

Comisia de elaborare a subiectelor pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Claudia Vișoiu, judecător ICCJ, președinte

Adrian Remus Ghiculescu, judecător Curtea de Apel Ploiești, membru

Florentina Dinu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Iuliana Măiereanu, judecător ICCJ, președinte

Andreea Marchidan, judecător ICCJ, membru

Daniel Severin, judecător ICCJ, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru jurisprudența CEDO

Simona Neniță, judecător ICCJ, membru

Eugenia Marin, judecător ICCJ, membru

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru jurisprudența CEDO

Anca Mădălina Alexandrescu, judecător ICCJ, membru

Bianca Țăndărescu, judecător ICCJ, membru

Ana Hermina Iancu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de elaborare a subiectelor pentru jurisprudența CJUE

Eugenia Marin, judecător ICCJ, membru

Simona Neniță, judecător ICCJ, membru

 

Comisia de soluționare a contestațiilor pentru jurisprudența CEDO

Luiza Maria Păun, judecător ICCJ, membru

Anca Mădălina Alexandrescu, judecător ICCJ, membru

Mirela Stancu, judecător, Tribunalul București, supleant

 

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 234/31.01.2019 – componența comisiilor de evaluare și a comisiilor de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019

 

Comisia de evaluare pentru Secția I Civilă

Laura Ivanovici, judecător ICCJ, membru

Mirela Vișan, judecător ICCJ, membru

Eugenia Pușcașiu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția I Civilă

Andreia Constanda, judecător ICCJ, membru

Carmen Georgeta Negrilă, judecător ICCJ, supleant

 

Comisia de evaluare pentru Secția a II-a Civilă

Roxana Popa, judecător ICCJ, membru

Rodica Zaharia, judecător ICCJ, membru

Rodica Dorin, judecător ICCJ, supleant

Gheorghe Piperea, membru

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția a II-a Civilă

Virginia Duminecă, judecător ICCJ, membru

Valentina Vrabie, judecător ICCJ, membru

Comisia de evaluare pentru Secția penală

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, membru

Ana Hermina Iancu, judecător ICCJ, membru

Lucia Rog, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția penală

Simona Neniță, judecător ICCJ, membru

Andrei Claudiu Rus, judecător ICCJ, membru

Comisia de evaluare pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Corina Alina Corbu, judecător ICCJ, membru

Mariana Constantinescu, judecător ICCJ, membru

Emilia Claudia Vișoiu, judecător ICCJ, supleant

Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva evaluării pentru Secția de contencios administrativ și fiscal

Denisa Angelica Stănișor, judecător ICCJ, membru

Iuliana Măiereanu, judecător ICCJ, membru

Rodica Voicu, judecător ICCJ, supleant

MEMBRI JUDECĂTORI ÎN COMISII CONCURS FUNCȚII DE CONDUCERE SAU DE EXECUȚIE ÎN CADRUL SECȚIEI PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE (PERIOADA 2017-2019)

Hotărârea Plenului CSM nr. 85/15.05.2019 – stabilirea componenței comisiilor de concurs pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție

 

Comisia pentru evaluarea unor acte profesionale întocmite de candidați în ultimii 3 ani

Daniel Grădinaru, judecător ICCJ, membru

Andrei Claudiu Rus, judecător ICCJ, membru

Alexandra Iuliana Rus, judecător ICCJ, supleant

Comisia pentru soluționarea contestațiilor împotriva evaluării unor acte profesionale întocmite de candidați în ultimii 3 ani

Simona Neniță, judecător ICCJ, membru

Ana Hermina Iancu, judecător ICCJ, membru

Ioana Bogdan, judecător ICCJ, supleant

 

 

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 730/03.06.2019 – componența unor comisii de concurs, la concursul pentru numirea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada 15 mai 2019 – 18 iunie 2019

Lia Savonea, membru CSM, membru

Mariana Ghena, membru CSM, membru

Nicoleta Țînț, membru CSM, membru

 

Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 731/03.06.2019 – componența unor comisii de concurs, la concursul pentru numirea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, organizat în perioada 11 aprilie 2019 – 15 iunie 2019

 

Lia Savonea, membru CSM, membru

Mariana Ghena, membru CSM, membru

Nicoleta Țînț, membru CSM, membru

Andrea Annamaria Chiș, membru CSM, supleant

JUDECĂTORI PROMOVAȚI LA ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ÎN PERIOADA 2017-2019

Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 3 ianuarie – 31 mai 2017

Constantin Epure – Secția penală

Dan Andrei Enescu – Secția penală

Daniel Gheorghe Severin – Secția de contencios administrativ și fiscal

Andreea Marchidan – Secția de contencios administrativ și fiscal

Maria Hrudei – Secția de contencios administrativ și fiscal

Adriana Florina Secrețeanu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Mădălina Elena Grecu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Gheza Attila Farmathy – – Secția de contencios administrativ și fiscal

Marius Ionel Ionescu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Mona Magdalena Baciu – Secția de contencios administrativ și fiscal

George Bogdan Florescu – Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru – Secția a II-a civilă

Petronela Iulia Nițu – Secția a II-a civilă

Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 30 august 2017 – 14 martie 2018

Oana Burnel – Secția penală

Alexandra Iuliana Rus – Secția penală

Andrei Claudiu Rus – Secția penală

Virginia Filipescu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Horațiu Pătrașcu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, organizat în perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019

Alin Sorin Nicolescu – Secția penală

Adrian Remus Ghiculescu – Secția de contencios administrativ și fiscal

Nicolae Gabriel Ionaș – Secția de contencios administrativ și fiscal

Gabriel Viziru – Secția de contencios administrativ și fiscal

Valentin Mitea – Secția I civilă

Cristina Truțescu – Secția I civilă

Mari Ilie – Secția I civilă

Georgeta Stegaru – Secția I civilă

Iolanda Mioara Grecu – Secția I civilă

Diana Manole – Secția a II-a civilă

Elisabeta Roșu – Secția a II-a civilă

Maria Speranța Cornea – Secția a II-a civilă

 

Notă: Datele din Anexe sunt extrase din hotărârile CSM la care se face referire, publicate in extenso pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

[1] A se vedea pagina web https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2009/RO/1-2009-401-RO-F1-1.Pdf [accesată ultima dată la 07.09.2019].

[2] https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2011/RO/1-2011-460-RO-F2-1.Pdf [accesată ultima dată la 07.09.2019].

[3] A se vedea Minuta întâlnirilor Comisiei nr. 1 din 26 septembrie 2017 şi 27 septembrie 2017 (dată publicare: 28.09.2017), disponibilă la pagina web https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=41725f17-d58d-45d8-9d6d-1a2fb5f04ada|InfoCSM [accesată ultima dată la 07.09.2019].

[4] Membru al Asociației Magistraților din România, potrivit declarației de interese depuse în cursul anului 2018. A se vedea portalul http://declaratii.integritate.eu/ .

[5] Membru al Asociației Magistraților din România, potrivit declarației de interese depuse în cursul anului 2018. A se vedea portalul http://declaratii.integritate.eu/ .

[6] Membru al Asociației Magistraților din România, potrivit declarației de interese depuse în cursul anului 2018. A se vedea portalul http://declaratii.integritate.eu/ .

[7] Membru al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, potrivit declarației de interese depuse în cursul anului 2018. A se vedea portalul http://declaratii.integritate.eu/ .

[8] Membru al Asociației Magistraților din România, potrivit declarației de interese depuse în cursul anului 2018. A se vedea portalul http://declaratii.integritate.eu/ .

[9] Nu în ultimul rând, se remarcă și prezența unui fost consilier onorific al ex-prim-ministrului României, dl. Mihai Tudose, demisionar în decembrie 2017, dl. Gheorghe Piperea, în componența unei comisii pentru proba scrisă la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție din perioada 21 decembrie 2018 – 2 mai 2019, deși ar fi logic ca lipsa unei apartenențe politice sau a aparenței sale în ultimii trei ani să fie reglementată drept o condiție pentru nominalizarea într-o comisie în magistratură, pentru înlăturarea oricăror discuții vizând independența magistraturii.

[10] A se vedea pagina web http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/12_06_2019__95290_ro.pdf [accesată ultima dată la 07.09.2019].

[11] A se vedea pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/3846 [accesată ultima dată la 07.09.2019].

[12] În cursul anilor 2017-2018 au fost adoptate mai multe modificări aduse legilor generic denumite ”ale justiției”, respectiv Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. În anul 2019, unele reglementări au fost revizuite.

[13] Disponibil la pagina web http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/06_05_2019__94958_ro.pdf [consultată ultima dată la 07.09.2019].

[14] A se vedea, pentru dezvoltări: Ingrid Heinlein, Korruptionsbekämpfung in Rumänien am Ende? Was die Regierung Rumäniens unternimmt, um die Strafjustiz zu schwächen und von diesem Vorhaben abzulenken, în Betrifft JUSTIZ nr. 136 von Dezember 2018, p.189-192; Bianca Selejan Guțan, The Taming of the Court – When Politics Overcome Law in the Romanian Constitutional Court, https://verfassungsblog.de/the-taming-of-the-court-when-politics-overcome-law-in-the-romanian-constitutional-court/ [pagina web accesată ultima dată la 07.09.2019].

[15] A se vedea, pentru detalii, paginile web https://www.mediafax.ro/social/30-de-sefi-de-curti-de-apel-trimit-o-scrisoare-la-consiliul-superior-al-magistraturii-nu-sustinem-initiative-din-sfera-politica-17907488 și https://www.g4media.ro/presedintii-celor-16-curti-de-apel-din-tara-cer-csm-sa-stabileasca-daca-protocoalele-secrete-dintre-sri-si-parchet-au-afectat-independenta-justitiei-miza-ar-fi-justificarea-unei-ordonante-pentru-revi.html [accesate ultima dată la 07.09.2019].

No related posts.