Asociaţia “Forumul Judecătorilor din România”, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală şi apolitică, asociație profesională a judecătorilor, îşi propune să contribuie la progresul societăţii prin acţiuni ce au drept scop realizarea unei justiţii independente, imparţiale şi performante, afirmarea şi apărarea independenţei justiţiei faţă de celelalte puteri ale statului, precum şi prin iniţierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea şi realizarea de proiecte privind îmbunătăţirea, modernizarea şi reformarea sistemului de administrare a justiţiei.
Asociația a fost înființată în anul 2007, potrivit încheierii nr.671 din 8 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina, statutul său și actul constitutiv fiind modificate și completate de mai multe ori, potrivit încheierilor din 22 ianuarie 2010, 27 aprilie 2018 și 9 noiembrie 2018, emise de aceeași instanță.
În cei aproximativ 12 ani de activitate, asociația s-a remarcat prin zeci de proiecte științifice, dar și numeroase luări de poziție în vederea respectării statului de drept în România, a independenței judecătorilor și a statutului acestora, în acest moment fiind cea mai importantă asociație profesională a judecătorilor din România.
Activitatea științifică
Revista Forumul Judecătorilor
Încă din anul 2009, Asociația Forumul Judecătorilor din România editează Revista Forumul Judecătorilor, ale cărei pagini au găzduit articole ale unor judecători sau profesori universitari excepționali, din toate colțurile lumii, între care: Frederick Schauer, Paul Marcus, Brian Opeskin, Stefaan Voet, Marcel Storme, Raymond J. McKoski, Lee Epstein, William M. Landes, Richard A. Posner, Michael S. King, Maurits Barendrecht, Monroe H. Freedman, Justin Desautels-Stein, Chao Xi, Wojciech Sadurski, William Baude, Alec Webley, Ioana Marinescu, Joanna M. Shepherd, Lorne Neudorf, Maimon Schwarzschild, Richard H. Pildes, Eli Wald, Béatrice Brenneur, Denis Salas, Richard L. Hasen, Trevor CW Farrow, Marie A. Failinger, Jason Mazzone, Leigh Goodmark, Edward K. Cheng, John Lande, Alex Kozinski, Véronique Malbec, Vincent Vigneau, Robert W. Emerson, Robert V. Percival, Sietske Dijkstra, Yuichiro Tsuji, John Lande, Louise Otis, Éric Battistoni, Marco Bouchard, Jaime Octavio Cardona Ferreira, Johnathan Soeharno, Vahe Yengibaryan, James E. McMillan, Carolyn E. Temin, Evangelia Palaiologou, Agnès Galajda, Tamara Laliashvili, Eric Alt, Gerald N. Rosenberg, Karima Zouaoui, Blake Denton, Hrachik Sargsyan, Dessislava Djarova, Isidro Niñerola Gimenez, René Constant, Marta Nagy, Isabelle Bieri, Birane Ndiaye Cissokho, Oscar G. Chase, George W. Mustes, David S. Law, Richard L. Hasen, Robert Fischman, J. B. Ruhl, Tuan Samahon, Thomas Bustamante, Evanilda de Godoi Bustamante, Richard Nobles, David Schiff, Roberto Contreras Olivares, Robert Johnson, Nelly Madanska, Lydia Vicente, Sarah M.R. Cravens, David F. Levi, Michael H. LeRoy, Mark Grabowski, Tomasz Posluszny, Elena Rozalinova, Alexander Angelov, Ivan Georgiev, Eric Miller, Giovanna Di Bartolo, Miguel Schor, Neal Kumar Katyal, Norman Dorsen, Desmond Manderson, Leandra Lederman, Kenneth D. Chestek, Emir Crowne, Mihaela Amoos Piguet, Tsvetelina Karjeva, David Tan, Tonja Jacobi, Eugene Kontorovich, Marie-Jane Ody, Javier André Murillo Chávez, László Ravasz, Péter Szepesházi, Gabor Ivan, Gabor Szekely, Barry Sullivan, Jarosław Turłukowski, Judith Gibson,Raluca Enescu, Thomas Scheffer, David E. Landau, Shay Lavie, Paul van den Hoven, Richard Lorren Jolly, Donald P. Judges, Enric Fossas Espadaler, Rebecca D. Gill, Rafael Oganesyan, Carla D. Pratt, Chad M. Oldfather, Ruth Dapper, Taylor Simpson-Wood, Terry Maroney, Simone Gaboriau, Steven Baicker-McKee ori Michael Sevel, dar și numeroși autori din România, îndeobște tineri judecători.
În 10 ani în paginile revistei au fost publicate interviuri cu personalități de prim rang ale vieții culturale, sociale și politice internaționale, laureați ai Premiului Nobel, scriitori, profesori universitari, istorici, magistrați, ziariști: J.M. Coetzee, Marc Levy, Jorge Majfud, Alfonso Gumucio-Dagron, Stefano Benni, Giuseppe Conte, Erri de Luca, Sofi Oksanen, Nawal El Saadawi, Jean-Jacques Askenasy, Petar Atanasov, Péter Darák, Rimvydas Norkus, António Henriques Gaspar, Jean de Codt, Marc Trevidic, Jacques Barrot, Anneli Albi, Leonard Besselink, Chahira Boutayeb, Gráinne de Búrca, Laurence Burgorgue-Larsen, Ninon Colneric, Oliver Dörr, Péter Kovács, Kristīne Krūma, Gertrude Lübbe-Wolff, Bertrand Mathieu, Franz C. Mayer, Rostane Mehdi, François-Xavier Millet, Francisco Pereira Coutinho, Janne Salminen, Andreas Vosskuhle, Joseph H.H. Weiler, Peter G. Xuereb, Gracieuse Lacoste, Irena Piotrowska, Miguel Carmona Ruano, Olga Kudeshkina, Călin Andrei Mihăilescu, Neagu Djuvara, Matei Vișniec, Virgil Nemoianu, Victor Neumann, Bogdan Murgescu, Cătălin Tolontan, Liviu Antonesei, Zoe Petre, Mihai Răzvan Ungureanu, Ion Vianu, Andrei Pippidi, Radu F. Alexandru, Sabina Fati, Gabriel Andreescu, Ion Bogdan Lefter, Adrian Cioroianu, Radu Gabrea, Dan Grigore, Nicolae Covaci, Valerius Ciucă, Mihaela Amoos și mulți alții.
Articolele publicate în Revista Forumul Judecătorilor au fost citate nu numai în revistele și studiile juridice din România, dar și în numeroase reviste internaționale, în teze de doctorat, volume, rapoarte și lucrări științifice publicate în Statele Unite ale Americii, Africa de Sud, Brazilia sau diverse state din Europa. Spre exemplu, Yale Human Rights and Development Journal, Denver Journal of International Law and Policy, Tsukuba Journal of Law and Politics, East European Politics, Athens Journal of Law, Durham University, Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii din Franța, studii ale Consiliului Europei, volume din Germania, Franța, Italia sau Marea Britanie, studii și dizertații publicate în SUA, Brazilia, Africa de Sud, Germania, Lituania, Olanda sau Ungaria preiau argumente din articolele găzduite de Revista Forumul Judecătorilor.
Materialele realizate de Asociația Forumul Judecătorilor din România și prezentate fie în Revista Forumul Judecătorilor, fie pe site-ul acesteia, au stat la baza unor Rapoarte ale Comisiei Europene, Avize ale Comisiei de la Veneția sau Rapoarte ale GRECO – Grupul Statelor împotriva Corupției din cadrul Consiliului Europei, precum și Avize ale Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni.
Conferințe științifice
Împreună cu partenerii săi tradiționali – Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Editura Universitară, Societatea de Ştiinţe Juridice, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene sau GEMME – Asociația Magistraților Europeni care Susțin Medierea, Asociația Forumul Judecătorilor din România a organizat zeci de conferințe științifice, între care amintim:
|
Bucureşti, 30 noiembrie 2009 |
Conferinţa ”Libertatea de exprimare a magistraţilor. Limite şi vulnerabilităţi“, organizată de Revista Forumul Judecătorilor, Societatea de Studii Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Editura Universitară, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii |
|
Bucureşti, 29 ianuarie 2010 |
Conferinţa “Normarea muncii în instanţe. Necesitate, reglementare, consecinţe”, organizată de Revista Forumul Judecătorilor, Societatea de Studii Juridice, Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Editura Universitară, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii
|
|
Bucureşti, 5 mai 2010 |
Conferinţa ”Romania la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (2005-2008)“, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Forumul Judecătorilor din România şi Societatea de Ştiinţe Juridice
|
|
Bucureşti, 7 iulie 2010 |
Conferinţa ”Judecătorul naţional şi puterea executivă în faţa dreptului european“, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Forumul Judecătorilor din România şi Societatea de Ştiinţe Juridice
|
|
Bucureşti, 21 octombrie 2010 |
Conferinţa ”Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva României. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile. Aplicarea procedurii hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice“, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Editura Universitară
|
|
Chişinău, Republica Moldova, 22-23 octombrie 2010 |
Conferinţa internaţională ”Identificarea autoritatilor responsabile pentru condamnările suferite de Moldova şi România la CEDO. răspunderea magistraţilor“, organizată de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Asociaţia Obştească „Juriştii pentru Drepturile Omului”, Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Revista Forumul Judecătorilor şi Editura Universitară
|
|
Bucureşti, 23 martie 2011 |
Conferinţa „Interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene de către instanţele din România””, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române si Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
|
|
Bucureşti, 10 mai 2011 |
Conferinţa ”Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României şi Republicii Moldova. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile în perioada 1994-2010. Evoluţia cadrului intern privind imobilele preluate abuziv şi alte posibile disfuncţionalităţi sistemice“, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului, Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi Editura Universitară
|
|
Bucureşti, 12 octombrie 2011 |
Conferinţa „Cultura dreptului european: drept şi politică în Uniunea Europeană”, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului, Ministerul Afacerilor Externe si Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
|
|
Bucureşti, 8 decembrie 2011 |
Conferinţa „Instanţele naţionale şi jurisprudenţa CEDO în materia contravenţiilor. Prezumţia de nevinovăţie vs. prezumţia de legalitate”, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului, Ministerul Afacerilor Externe si Asociaţia Forumul Judecătorilor din România |
|
Bucureşti, 15 martie 2012 |
Conferinţa „Răspunderea magistraţilor în lumina evoluţiilor recente de la nivel european şi naţional”, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului si Asociaţia Forumul Judecătorilor din România |
|
Bucureşti, 24 aprilie 2013 |
Conferinţa „Condamnările suferite de România la CEDO în anul 2012. Analize şi perspective”, organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Editura Universitară | |||||
|
Bucureşti, 13 iunie 2013 |
Dezbaterea „Cine protejează drepturile omului în Europa? Proiectul revizuit de aderare a Uniunii Europene la Convenţia şi raportul explicativ al Acordului de Aderare” organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene şi Asociaţia Forumul Judecătorilor din România | |||||
|
Bucureşti, 19 iunie 2013 |
Conferinţa „Procedura trimiterii preliminare” organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Editura C.H. Beck
|
|||||
|
Bucureşti, 5 octombrie 2013 |
Conferinţa internaţională ”Stat, justiţie si mediere“, organizată de GEMME – Secţiunea Română, Ministerul Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, Asociaţia Centrul Mediatorilor Profesionişti – Bucureşti, Asociaţia Profesională Mediere Bucureşti – Ilfov, Asociaţia Centrul de Mediere Buzău, Forumul Judecătorilor din România şi Editura Universitară
|
|||||
|
Bucureşti, 23 octombrie 2013 |
Dezbaterea ”Rolul activ al judecătorului, dreptul la un proces echitabil şi refuzul efectuării unei trimiteri preliminare” organizată de Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE), Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Politice (CDCIP) al Universităţii din Bucureşti si Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române | |||||
|
Bucureşti, 23 mai 2015 |
Conferinţa „Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările suferite de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 20 de ani (1994-2014) analizaţi în 10 volume…”, organizată de Editura Universitara, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Asociaţia Forumul Judecătorilor din România |
|||||
| Bucureşti,
17 iunie 2015 |
Conferinţa „Executarea silită – noutăţi, provocări, exigenţe – prin filtrul jurisprudenţei CEDO”, organizată de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” – Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE), Editura Universitară și Baroul Ilfov | |||||
|
||||||
|
Bucureşti, 14 iunie 2018 |
Conferinţa „Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept. Ediţia a II-a” organizată de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene şi Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Reprezentanţa Comisiei Europene |
Studii și volume științifice
Asociația Forumul Judecătorilor din România a editat sau a sprijinit editarea a zeci de volume de analiză științifică vizând sistemul judiciar, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curții de Justiție a Uniunii Europene, instanțelor naționale sau statutul magistraților. Între acestea:
– Hotararile CEDO in cauzele impotriva Romaniei. Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile – in perioada 1994-2014 (vol. I-X) (coordonator D. Călin; colectiv – I. Militaru, M. Vasiescu, R.-M. Călin, L. Zaharia, A. Lăncrănjan, P.-A. Coțovanu, F. Mihăiță, L. Cîrciumaru, B. Țăndărescu, B. Ramașcanu, P. Ghergheșanu, A. Neagu, E. Blidaru, S. Militaru, C. Radu, V. Constantinescu, C. Ghigheci, V. Bozeșan, I. Balan), 2010-2015;
– Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept (M. Șandru, M. Banu, D. Călin), 2012;
– Culegere de hotărâri judecătorești pronunțate in materia medierii. Note și comentarii (R.-M. Călin, S. Lungu, D. Călin), 2012;
– Jurisprudență recentă în materia organizării judecătorești și a statutului magistraților (D. Călin, P.-A. Coțovanu), 2012;
– Refuzul instantelor nationale de a trimite intrebari preliminare. Jurisprudenta romaneasca (M. Șandru, M. Banu, D. Călin), 2013;
– Cooperarea judiciara in materie civila si comerciala in Uniunea Europeana (D.Călin, R.-M. Călin, S. Lungu, I.N.E. Cioponea, A. Ciolofan, P.-A. Coţovanu, P.-N. Gogescu, A. Groza, A. Iacuba, A.-L. Zaharia, D. Zeca), 2014;
– Dreptul Uniunii Europene şi tribunalele constituţionale ale statelor membre. Interviuri (coordonator D. Călin), 2015;
– Trimiterile preliminare ale instanţelor din România la CJUE. Culegere adnotată de jurisprudenţă (M. Șandru, M. Banu, D. Călin), 2014-2019, 11 volume;
– Les arrêts de la CEDH contre la Roumanie – Analyse, conséquences, autorités potentiellement responsables. Conclusions pour la période 1994-2010 (coordonator D. Călin), 2012;
– Decizii relevante ale Curții Constituționale în materia organizării judiciare, selecție de jurisprudență, 2013;
– Decizii relevante ale Curții Constituționale în materia statutului judecătorilor și procurorilor, selecție de jurisprudență, 2013;
– Decizii relevante ale Curții Constituționale în materia altor profesii juridice (avocați, notari, consilieri juridici, executori judecătorești, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea), selecție de jurisprudență, 2013;
– Libertatea de exprimare. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României, București (coord. V. Bozeșan), 2013;
– Magistrații și instanțele judecătorești în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Hotărâri relevante (coordonator D. Călin), 2013;
– Avocații în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Hotărâri relevante (coordonator D. Călin), 2013;
– Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu și perspective, 2011;
– Curtea Constituțională a României și dreptul Uniunii Europene. Culegere de jurisprudență, selecție de jurisprudență, 2014;
– Reflectarea jurisprudenței CJUE în hotărârile judecătorești interne pronunțate în materia dreptului social. Culegere de jurisprudență, 2014;
– Viața de familie. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. R.-M. Călin), 2014;
– Drept social. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. I. Cioponea), 2015;
– Poliția și drepturile omului. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. Gabriel Caian), 2015;
– Executarea silită. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. V. Bozeșan), 2015;
– Arestarea preventivă și deținerea nelegală. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României, 2015;
– Mediation, Road of Peace for Justice in Europe: GEMME, for Over a Decade Now (coordonatori B. Blohorn-Brenneur, D. Călin), 2015;
– Interzicerea discriminării. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. O.C. Niemesch), 2015;
– Dreptul la un proces echitabil. Aspecte penale. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. C. Ghigheci, M.L. Cîrciumaru), 2015;
– Dreptul de proprietate. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coord. D. Zeca), 2016;
– Dreptul la un proces echitabil. Aspecte civile. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României (coordonator D. Călin), 2017.
Începând cu a doua jumătate a anului 2011, Buletinul Curților de Apel, editat de CH Beck, include pentru fiecare număr o rubrică redactată de Asociația Forumului Judecătorilor din România, conţinând jurisprudență privind organizarea judiciară.
Activitate în domeniul apărării statului de drept, independenței judecătorilor și statutului magistraților
Începând din anul 2015, Asociația Forumul Judecătorilor din România, inițial individual, apoi alături de Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție (înființate în anul 2018) au luat și iau poziții publice aproape zilnic față de modificările dăunătoare pentru sistemul de justiție în ansamblul său, produse prin modificările legilor justiției și propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, iar magistrații din România și-au exprimat dezacordul față de aceste modificări, un exemplu elocvent fiind, pe lângă respingerea de majoritatea absolută a adunărilor generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor, semnarea de un număr de aproximativ 4000 de judecători și procurori (dintr-un număr total de aproximativ 6.800) a memoriului critic față de modificările legilor de organizare a sistemului judiciar, fapt reținut de Avizele Comisiei de la Veneția[1] și Rapoartele GRECO[2] și ale Comisiei Europene.[3]
Prin reformele legislative adoptate în ultimii doi ani, susținute de interpretările Curții Constituționale, ignorând avizele Comisiei de la Veneția și rapoartele Comisiei Europene, coroborate cu incapacitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta în mod real independența justiției, judecătorii și procurorii fiind supuși unor asalturi continue, România se îndepărtează în mod vizibil de la cerințele statului de drept. O astfel de situație tinde să se răspândească în întreaga Europă, punând sub carantină zeci de ani de dialog și progrese democratice ce păreau ireversibile.
Prezentăm mai jos o listă a principalelor memorii inițiate de Asociația Forumul Judecătorilor din România și a numărului lor de susținători:
La data de 25 aprilie 2019, răspunzând unei solicitări adresate de Asociația Forumul Judecătorilor din România, Colegiul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni a emis un Aviz cu privire la situația sistemului judiciar din România, în contextul modificărilor aduse legilor justiției și al atacurilor constante împotriva magistraților din România. Prezentăm mai jos recomandările formulate de Colegiul Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, textul integral fiind publicat la pagina web https://rm.coe.int/ccje-bu-2019-4-en-opinion-romania-2019-final-25-april-2019/168094556c :
- Biroul CCJE, care reprezintă membrii CCJE care sunt judecători activi din toate statele membre ale Consiliului Europei, este de acord cu îngrijorările exprimate de Asociația Forumul Judecătorilor din România în ceea ce privește independența judecătorilor din România și cele referitoare la adoptarea modificărilor aduse Legilor Consiliului Superior al Magistraturii, statutul judecătorilor și al procurorilor și organizării judiciare.
- Referitor la rolul și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Biroul CCJE recomandă reexaminarea motivelor pentru revocarea unui membru CSM, în special să fie eliminată posibilitatea revocării membrilor aleși din CSM printr-un vot de neîncredere al adunărilor generale ale instanțelor, inclusiv prin petiționare.
- De asemenea, Biroul CCJE conchide că excluderea membrilor CSM care sunt reprezentanți ai societății civile de la toate ședințele secțiilor CSM – organisme însărcinate cu luarea deciziilor conform noilor modificări – este contrară standardelor europene.
- În consecință, Biroul CCJE atrage atenția că nu este adecvat ca reprezentanții societății civile să aibă un rol atât de redus în activitatea CSM și recomandă ca acest aspect să fie reconsiderat.
- În ceea ce privește răspunderea materială a judecătorilor, Biroul CCJE este îngrijorat cu privire la existența rolului determinant, în faza inițială, pe care l-ar avea Ministerul Finanțelor Publice, care este un organ executiv și, prin urmare, nu este adecvat să stabilească existența sau cauzele unor erori judiciare. Asemenea pretenții, dacă există, ar trebui decise exclusiv de o instanță independentă care să beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
- Pe lângă aceste aspecte de procedură, Biroul CCJE recomandă, minimal, ca noua definiție a erorii judiciare să fie completată în sensul că judecătorii sunt trași la răspundere doar în caz de exercitare cu rea-credință sau gravă neglijență a activității lor, aspecte constatate printr-o procedură corespunzătoare. În continuare, Biroul CCJE recomandă ca singurul temei pentru tragerea la răspundere în caz de erori judiciare să fie reaua-credință, iar nu și grava neglijență.
- În ceea ce privește înființarea unei secții speciale separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători, Biroul CCJE recomandă abandonarea în totalitate a acestei idei.
- Biroul CCJE conchide că noua obligație impusă judecătorilor din România, care le limitează libertatea de exprimare, nu este necesară, ridicând multe întrebări, și poate fi interpretată într-un mod arbitrar și abuziv periclitând independența judiciară și, prin urmare, recomandă ca aceasta să fie eliminată.
- În ceea ce privește atacurile repetate și fără precedent ale actorilor politici îndreptate împotriva judecătorilor, Biroul CCJE condamnă orice afirmații, comentarii sau remarci din România care depășesc limitele unei critici legale și care au ca scop să atace, să intimideze sau să pună presiune pe judecători ori să demonstreze o lipsă totală de respect față de aceștia, prin folosirea unor argumente simpliste, iresponsabile sau demagogice ori care denigrează sistemul judiciar sau judecătorii priviți în mod individual.
- Referitor la dreptul judecătorilor de a protesta împotriva unor politici sau acțiuni care le afectează independența, Biroul CCJE confirmă fără echivoc dreptul legitim al judecătorilor din România și de pretutindeni de a protesta împotriva oricăror politici sau acțiuni care le afectează independența într-un climat de respect reciproc și într-o manieră care să corespundă nevoii de menținere a independenței sau a imparțialității justiției.
Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat instanțelor românești sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire independența justiției prin prisma modificărilor legislative. Acest lucru s-a realizat, existând pe rolul instanței europene mai multe cereri de trimitere preliminară în acest sens.
Amintim cauzele C-83/19, C-127/19 şi C-195/19 conexate (Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii), în care s-a dispus o procedură prioritară de Preşedintele CJUE, dar și cauza C-355/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea Pentru Apărarea Statutului Procurorilor.
Printre întrebările formulate reținem pe următoarele:
”1. Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituţie a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene?
- Conţinutul, caracterul şi întinderea temporală a Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerinţele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român?
- Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecţie juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanţii ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influenţa politică asupra desfăşurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu?
- Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate şi în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către Guvern a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu?
- 5. Art.2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligaţiei statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate şi în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul înfiinţării urgente a unei secţii de parchet de anchetare exclusiv a infracţiunilor comise de magistraţi, ce dă naştere unei îngrijorări deosebite în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi poate fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraţilor şi de exercitare de presiuni asupra acestora ?
- Principiul independenţei judecătorilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE şi de articolul 47 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră, hotărârea din 27 februarie 2018, Associaçao Sindical dos Juízes Portugueses, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117), se opune înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la modalitatea de numire/revocare din funcţie a procurorilor care fac parte din această Secţie, modalitatea de exercitare a activităţii în cadrul ei, modul în care este stabilită competenţa în corelaţie cu numărul redus de posturi al acestei Secţii?”
O primă soluție din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene este așteptată în luna iulie 2019.
Asociația Forumul Judecătorilor din România a redactat cele trei cereri de sesizare a Comisiei de la Veneţia, însuşite ad litteram de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care avea calitatea de a promova sesizarea, a întocmit puncte de vedere la toate conflictele juridice de natură constituţională soluţionate de Curtea Constituțională a României implicând autoritatea judecătorească, observaţii la proiectele de modificare a legilor justiției, codurilor penale etc.
Relații internaționale
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a emis foarte multe opinii în legătură cu aspecte vizând funcţionarea sistemului judiciar în Turcia, Polonia, Franţa, Italia, Republica Moldova sau Serbia, având o colaborare strânsă cu asociații ale magistraților din statele respective.
Așa cum s-a indicat și anterior, Asociația Forumul Judecătorilor din România colaborează constant cu Comisia Europeană, Consiliul Europei, GRECO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Comisia de la Venația, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, École Nationale de la Magistrature din Franța, asociații ale magistraților din Germania, Belgia, Spania, Elveția, Franța, Bulgaria, Liechtenstein, Albania, Armenia, Mongolia etc.
Asociația Forumul Judecătorilor din România este membru fondator (Paris, 2009) al CIMJ (Conferința Internațională pentru Mediere Judiciară). Conferința internațională ”Premières assises internationales de la médiation judiciaire. La médiation, langage universel de résolution des conflits”, desfăşurată în perioada 16-17 octombrie 2009, la Paris, Palais du Luxembourg, de Groupement Européen des Magistrates pour la Mediation – GEMME, în parteneriat cu Comisia Europeană, Ministerul Justiției și Libertăților din Franța, Curtea de Apel din Paris și Curtea de Apel din Quebec a fost ocazia înființării Conferinței Internaționale pentru Medierea Judiciară. Scopul său este de a promova medierea internațională, concilierea și negocierea, fiind alcătuită din asociații naționale și regionale de judecători și mediatori.
[1] https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2018)017-e
[2] https://rm.coe.int/ad-hoc-report-on-romania-rule-34-adopted-by-greco-at-its-79th-plenary-/16807b7717
[3] https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania_ro
No related posts.