Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse codurilor penale.
În ceea ce privește procesul legislativ care a condus la adoptarea modificărilor aduse celor două coduri, Comisia de la Veneția a reținut următoarele aspecte:
”34. Procesul legislativ care a condus la adoptarea modificărilor aduse celor două Coduri a atras critici, atât din partea sistemului judiciar, cât și din partea societății românești. Proiectele de modificare a legilor, adoptate printr-o procedură de urgență, au fost discutate în principal în cadrul unui organism înființat special în acest scop (o comisie specială comună a celor două camere ale Parlamentului). În consecință, nu au fost utilizate posibilitățile unei examinări mai aprofundate a unui act legislativ important de ambele camere ale Parlamentului, conform procedurii obișnuite, oferită de sistemul bicameral din România.
35. Dezbaterile au avut loc într-o perioadă foarte scurtă de timp, ceea ce nu a permis o dezbatere reală, în ciuda faptului că modificările au fost numeroase și substanțiale. Contribuțiile furnizate de diferitele segmente ale sistemului judiciar român, după consultări ample și amănunțite cu parchetele și instanțele din întreaga țară, precum și Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale, au fost luate în considerare doar într-o măsură limitată. Practicienii dreptului, inclusiv judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, au avertizat că intrarea în vigoare a modificărilor ar putea avea consecințe negative drastice asupra funcționării sistemului de justiție penală din România. Un proces mai cuprinzător de dezbatere, bazat pe dialogul cu practicienii dreptului și societatea în ansamblu și evaluarea detaliată a impactului numeroaselor modificări, ar fi fost nu numai recomandabil, ci și necesar.
36. Transparența insuficientă în ceea ce privește ordinea de zi și conținutul dezbaterilor comisiei speciale a făcut foarte dificilă pentru părțile interesate urmărirea și contribuția eficientă la aceste dezbateri.
37. Mai mult, dezbaterea anterioară adoptării modificărilor de către cele două Camere în Plen pare excesiv de rapidă, având în vedere că au fost aduse peste 300 de modificări la două coduri deosebit de importante și sensibile.[1]
38. În cele din urmă, Comisia nu poate ignora faptul că Parlamentul a adoptat aceste modificări controversate ale codurilor penale, acestea afectând în mod direct procedurile judiciare în curs de desfășurare în care sunt implicați unii parlamentari. În acest sens, se poate face o comparație cu cauza Rafinărille Stran din Grecia și Stratis Andreadis împotriva Greciei, în care intervenția legiuitorului viza în realitate procedurile judiciare în așteptare la care statul însuși a fost parte:
“[…] Curtea a luat în considerare atât momentul adoptării, cât și modul de adoptare a articolului 12 din Legea nr. 1701/1987 [care] […] viza în realitate societatea reclamantă – deși numele acesteia nu a fost menționat. […] Cu toate acestea, este evident faptul că intervenția legiuitorului în cazul de față a avut loc într-un moment în care se aflau în curs proceduri judiciare la care statul era parte. […] Principiul statului de drept și noțiunea de proces echitabil consacrat la articolul 6 se opun oricărei intervenții a legiuitorului asupra administrării justiției, menită să influențeze hotărârea judecătorească din cadrul litigiului. […] În concluzie, statul a încălcat drepturile reclamanților în temeiul articolului 6 alin. 1 intervenind într-o manieră decisivă pentru a se asigura că rezultatul – iminent – al procedurilor la care era parte urma să fie favorabil pentru acesta.”[2]
39. Comisia este – ca întotdeauna[3] – extrem de critică față de situațiile în care actele Parlamentului care reglementează aspecte importante ale ordinii juridice sau politice au fost adoptate într-o procedură accelerată. O astfel de abordare a procesului legislativ nu poate oferi condiții pentru consultări adecvate cu opoziția sau cu societatea civilă. Mai ales atunci când se adoptă decizii privind aspecte de importanță majoră pentru societate, cum ar fi justiția penală și lupta împotriva corupției, consultările largi și substanțiale reprezintă o condiție esențială pentru adoptarea unui cadru legal, practic și acceptabil pentru cei care lucrează în domeniu.”
Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat la pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-din-20-octombrie-2018-al-Comisiei-de-la-Venetia-cu-privire-la-codurile-penale-traducere-RO.pdf .
[1] Potrivit informațiilor furnizate Comisiei de la Veneția, adoptarea de Camera Deputaților a modificărilor aduse CPP în Plen nu a durat mai mult de două ore.
[2] CEDO, 9 decembrie 1994, Rafinărille Stran din Grecia și Stratis Andreadis împotriva Greciei, Seria A-301-B, par. 47, 49 și 50. A se vedea și: CEDO, 7 noiembrie 2000, Anagnostopoulos împotriva Greciei, cererea nr. 39374/98, par. 20
[3] CDL-AD(2011)001, Aviz cu privire la trei chestiuni legale care au apărut în procesul de redactare a noii Constituții a Ungariei, alin. 16-19; a se vedea și CDL-AD (2012) 026, Aviz referitor la compatibilitatea cu principiile constituționale și statul de drept a acțiunilor întreprinse de Guvern și Parlamentul României cu privire la alte instituții ale statului și cu privire la Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și Ordonanța de Urgență a Guvernului de modificare și completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea unui referendum al României, par. 74.
No related posts.