Forumul Judecătorilor din România sprijină sutele de colegi judecători și procurori care au manifestat astăzi, 16 septembrie 2018, pe treptele Curții de Apel București, în favoarea statului de drept, transmițând public un mesaj cvasiunanim al magistraturii din România.
Spre exemplu, într-un stat de drept nu se pot gira experimente judiciare, realizate fără studii de impact și prognoze, nu sunt ignorate avizele sau recomandările organismelor europene ori internaționale la care acel stat participă, nu sunt înlăturați magistrații care ocupă funcții la vârful magistraturii prin simpla voință a unui om politic, fie el și ministru al justiției, iar Inspecția Judiciară este ferită de orice influențe ale puterii executive, manifestate fie și în condițiile în care săvârșește acte specifice puterii legislative.
Avizul Comisiei de la Veneția din 13 iulie 2018, care are caracter definitiv, este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitoare la modificările aduse legilor justiției, și nu poate fi nesocotit la nesfârșit, evoluțiile publice recente punând în grav pericol independența justiției și parcursul Statului român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat anterior și Comisia Europeană și GRECO.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE.
În consecință, conform Avizului Comisiei de la Veneția din 13 iulie 2018, puterea legislativă și puterea executivă au obligația de a regândi imediat sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorităţi, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției.
Puterea legislativă și puterea executivă trebuie să elimine limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și să revizuiască prevederile privind răspunderea materială a magistraților, modificând mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres.
Este necesar ca puterea legislativă și puterea executivă să revizuiască înființarea unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori și să renunțe la mecanismul propus pentru pensionarea anticipată, dacă nu se poate garanta că nu va avea niciun efect advers asupra funcționării sistemului.
Puterea legislativă și puterea executivă trebuie să abroge rapid dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, emise cu caracter intuitu personae pentru conducerea Inspecției Judiciare, organism care nu trebuie să se îndepărteze de la rolul său în sistemul judiciar, cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.
Este necesar ca Ministrul Justiției să renunțe imediat la orice evaluare a procurorului general al României, până când se vor asigura condițiile pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorități, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției. O justiție independentă reprezintă garanția existenței statului de drept!
Totodată, Curtea Constituțională are obligația de loialitate constituțională de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, așadar inclusiv în privința modificărilor aduse legilor justiției, dar și de a aștepta și ține seama de avizul aceluiași organism în privința modificărilor Codului penal și Codului de procedură penală. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, aşa cu se întâmplă în toate statele democratice, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României. De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curților constituționale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituțională a Federației Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituțională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010).
Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel răspunderea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).
judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte
No related posts.