Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului preliminar emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse legilor justiției.
În ceea ce priveşte garanțiile pentru independența procurorilor şi revocarea procurorilor de rang înalt, Comisia de la Veneția a reţinut următoarele aspecte:
„70. Așa cum reiese din articolul 64 al Legii nr. 304/2004, legislația în vigoare în prezent în România acordă un anumit grad independență procurorilor în raport cu ierarhia lor. Dacă potrivit alineatului 2 al articolul 64, în dispunerea soluțiilor „procurorii sunt independenți, în condițiile prevăzute de lege”, potrivit alineatului 3, procurorul ierarhic superior poate infirma motivat aceste soluții când apreciază că sunt nelegale.
- Așa cum s-a menționat anterior, conform modificărilor propuse, în dispunerea soluțiilor procurorul rămâne „independent, în condițiile prevăzute de lege” (noul articol 3(11) din Legea nr.303/2004). Condițiile sunt stabilite în propunerea de modificare a legii 304, clarificând sensul independenței procurorilor în relație cu superiorii lor ierarhici: procurorii sunt independenți în soluțiile dispuse (noul articol 64 (2)) și liberi să prezintă în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate (noul articol 67(2)). Însă soluțiile procurorilor pot fi de acum infirmate de procurorul ierarhic superior nu numai pe motive de legalitate, așa cum prevede legea în vigoare, dar și pe motive de netemeinicie (noul articol 64 (3)).
- Este important că, pentru a contrabalansa ponderea ierarhiei, procurorii pot contesta măsura dispusă de procurorul ierarhic superior în fața Secției pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor (noul articol 64 (2)).
- Posibilitatea acordată procurorilor ierarhic superiori de a invalida soluția unui procuror pe motiv că este „netemeinică” a fost criticată și a fost percepută ca o ingerință în independența procurorilor în exercitarea atribuțiilor lor. Au fost exprimate temeri că în combinație cu importanța crescută a rolului Ministrului Justiției – care este numit politic – în procedurile de numire și revocare – s-ar crea posibilitatea ca Ministerul Justiției să influențeze anchetele penale prin presiunile exercitate asupra procurorilor șefi numiți la propunerea sa.[1] Atât procurorul general, cât și procurorul șef al DNA, ale căror poziții par să se consolideze ca efect al acestei noi competențe care li se acordă, au dezaprobat această propunere în întâlnirile pe care le-au avut cu raportorii. În opinia lor, această nouă prerogativă ar îngreuna rezistența la presiuni din partea politicienilor menite să influențeze dosare concrete, în special dosare de corupție.
- Este de asemenea dificil de înțeles din textul propunerii legislative sensul termenului „netemeinic”. Este vorba de adecvarea soluțiilor privind urmărirea penală, caz în care principiul controlului ierarhic îl împiedică pe procuror să dispună soluția pe care o consideră corespunzătoare, în dezacord cu superiorul său ierarhic? Sau este vorba doar despre o aplicare a principiului constituțional al legalității, însemnând că orice act al procurorului trebuie motivat, indicându-se circumstanțele de drept și de fapt care au dus, în respectiva situație, la neînceperea urmăririi penale sau la începerea acesteia?
- Chiar dacă acest motiv nou de infirmare a soluțiilor procurorilor într-un parchet care funcționează pe baza controlului ierarhic nu poate fi criticat din perspectiva standardelor internaționale, în circumstanțele particulare actuale din România, această dispoziție, în lipsa oricărei clarificări în lege cu privire la înțelesul termenului „netemeinic”, crește riscul intervențiilor în dosare individuale și prin urmare ar trebui să fie eliminate sau clarificată.
- Sunt introduse o serie de modificări ale articolelor 79, 86, 87, 88 din Legea nr.304/2004, vizând chestiuni legate de funcționarea DIICOT și DNA, care sunt menite să răspundă unor critici privind competențele procurorilor care activează în aceste direcții și lipsa de transparență în procedurile de recrutare sau, în general, privind activitatea acestor structuri.
- Posibilitatea procurorului șef al DIICOT sau DNA de a revoca procurorii numiți în respectiva structură „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției” sau „în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare” este problematică întrucât este formulată în termeni prea generali și permite revocarea procurorului pentru încălcări minore (noile articole 79(9) și 87 (8), dar și textului în vigoare al acestor articole). Deși avizul Secției pentru procurori a CSM poate fi văzut drept o garanție, se recomandă ca motivele de revocare să fie formulate în termeni mai preciși.
- În mod similar, motivele pentru revocarea din funcții de conducere prevăzute de articolul 51 (2) din Legea nr.303/2004, nemodificat în propunerea de lege, aplicabile atât judecătorilor cât și procurorilor, sunt formulate în termeni mai degrabă generali, implicând criterii subiective (revocarea în toate cazurile în care nu mai este îndeplinită una din condițiile necesare pentru numire) precum și riscul unor decizii de revocare disproporționate[2] (de vreme ce orice sancțiune disciplinară este suficientă). Pentru ca aceste motive să contribuie la eficiență și să nu permită părtinire și abuz[3], se recomandă definirea lor în termeni mai preciși.”
Notă: Această traducere reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, fiind realizată la cererea sa. Orice preluare a textului se va efectua sub condiţia următoarei mențiuni: „Traducerea acestui aviz reprezintă un demers al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România”. Textul integral al traducerii poate fi accesat la pagina web http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-Comisiei-de-la-Venetia-legile-justitiei-traducere-RO.pdf .
[1] A se vedea Decizia CCR nr. 358 din 30 mai 2018 privind revocarea din funcție a procurorului șef al DNA.
[2] CDL-AD(2014)042, Aviz preliminar privind proiectul de lege referitor la Ministerul Public din Muntenegru, paragraful 53
[3] CDL-AD(2015)005, Aviz comun privind propunerea de lege referitoare la Procuratura din Republica Moldova, paragraful 102
No related posts.