http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Avizul-Comisiei-de-la-Venetia-legile-justitiei-traducere-RO.pdf
Prin Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat României să “regândească sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor corespunzătoare din Constituție, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorităţi, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției; să elimine sau să definească cu mai multă claritate prevederile care permit procurorului ierarhic superior să infirme soluția unui procuror pe motiv de netemeinicie; să elimine limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor; să completeze prevederile privind răspunderea materială a magistraților prin precizarea explicită că, în lipsa relei credințe și/sau a neglijenței grave, magistrații nu pot fi trași la răspundere pentru o soluție care ar putea fi contrazisă de o altă instanță; să modifice mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres, astfel încât aceasta regres să fie exercitată numai după ce și numai dacă răspunderea magistratului a fost constatată prin procedura disciplinară; să regândească propunerea de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori (recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efective, pare o alternativă adecvată în această privință); să reexamineze, în vederea definirii lor mai clare, motivele pentru revocarea membrilor CSM; să elimine posibilitatea revocării membrilor CSM prin retragerea încrederii de către adunările generale ale instanțelor și parchetelor; să identifice soluții care să asigure o participare efectivă la lucrările CSM a membrilor CSM proveniți din afara sistemului judiciar; să renunțe la mecanismul propus pentru pensionarea anticipată, dacă nu se poate garanta că nu va avea niciun efect advers asupra funcționării sistemului; să se asigure că măsurile de „verificare” a magistraților se bazează pe criterii suficient de clare și că acestea sunt însoțite de garanții procedurale și de dreptul la o cale de atac judiciară; să se identifice căi de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informații.”
Forumul Judecătorilor din România arată că punctul de vedere al experților Comisiei de la Veneția este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitore la modificările aduse legilor justiţiei.
Comisia de la Veneția, creată în 1990, reprezintă un organ consultativ al Consiliului Europei în chestiuni constituționale. Comisia este recunoscută pe plan internațional drept o instanță de reflectare independentă și contribuie, în egală măsură, la diseminarea și dezvoltarea patrimoniului constituțional comun, jucând un rol unic în acordarea promptă a unor soluții constituționale pentru statele în tranziție, conform standardelor și bunelor practici în domeniu. Comisia de la Veneția își propune drept scop să difuzeze și să dezvolte justiția constituțională. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.
Potrivit art.11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern. România a aderat la Consiliul Europei (CE), ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la Consiliul Europei, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).
Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că, sub toate aspectele, Curtea Constituțională are obligația de loialitate constituțională de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, așadar inclusiv în privința modificărilor aduse legilor justiției. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, aşa cu se întâmplă în toate statele democratice, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale a României).
Cvasitotalitatea curților constituționale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia apelează frecvent la avizele emise de Comisia de la Veneția. A se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituțională din Belgia (cel mai recent, Hotărârea nr.63/31.05.2018) ori Curtea Constituțională a Republicii Moldova (cel mai recent, Hotărârea nr.12/14.05.2018 sau Decizia nr.30/29.03.2018), Curtea Constituțională din Federația Rusă (cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017) ori Curtea Constituțională din Azerbaidjan (Decizia din 29 octombrie 2010).
Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale, inclusiv Curții Constituționale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).
De asemenea, Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că recomandările formulate de Comisia de la Veneția nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci și Curții Constituționale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ținând seama de dispozițiile art.11 alin.(1) din Constituția României și de jurisprudența instanței de contencios constituțional.
judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte
No related posts.