Ministrul Justiției propune revizuirea ”legilor justiției”, sub acest aspect, în sensul următor:
– președintele și vicepreședinții ÎCCJ vor fi numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și nu au fost sancționați disciplinar.
– procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora sunt numiți de secția pentru procurori, la propunerea ministrului justiției.
– pe baza unei proceduri transparente, ministrul justiției formulează cel puțin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror
- Cu privire la intenția de modificare
Aceste propuneri de modificare a legilor justiției nu au nicio justificare juridică, ci justificările pot fi, evident, de altă natură.
În primul rând, trebuie plecat de la faptul indiscutabil că procedura de numire în aceste funcții a fost instituită anterior, dar tocmai în vederea aderării României la Uniunea Europeană, fiind agreată cu partenerii blocului comunitar și acceptată de Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Ulterior, în niciunul dintre rapoartele anuale nu s-a adus vreo critică în privința procedurilor de numire în aceste funcții, nu s-a susținut că ar fi afectat echilibrul puterilor în stat.
- Cu privire la modificările propuse în privința șefilor parchetelor
Întrucât propunerea este făcută de ministrul justiției, CSM nu are o libertate reală de a alege, ipoteza unui refuz fiind aproape exclusă în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 98 din 7 februarie 2008.
Propunerea este periculoasă, întrucât, pe de-o parte, CSM nu poate decât să decidă „Da” sau „Nu” în privința propunerii venite din partea Ministrului Justiției, neputând să aleagă dintre numeroșii procurori din România, iar pe de altă parte, răspunderea pentru decizie se va putea disipa între membrii Consiliului, care se vor putea ascunde în spatele votului secret.
În realitate, cel care își consolidează o poziție determinantă în desemnarea șefilor parchetelor va fi ministrul justiției.
Mult mai grav este că acest mecanism care oferă ministrului justiției puterea de a determina numirea șefii parchetelor (în condițiile în care face două propuneri din care trebuie ales), coroborat cu o altă propunere, respectiv cea în care șeful ierarhic superior poate infirma soluții atât pe motiv de nelegalitate (cum este în prezent), dar și pe motiv de netemeinicie (cum se propune), creează într-adevăr premisele unui control politic al parchetelor, ceea ce ar afecta credibilitatea justiției penale.
Nu ar exista astfel nicio posibilitate de control democratic asupra anchetelor penale, acestea putând fi oprite sau începute în baza deciziei unor procurori-șefi numiți politic, de ministrul justiției.
Dintre toate procedurile de numire în (sau revocare din) funcțiile importante din parchete (Parchetul General, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism), actuala procedură a fost singura care a generat premisele unei justiții penale reale în România, tocmai mulțumită unui mecanism tripartit care oferă contraponderi: Ministrul Justiției (reprezentant al Guvernului), Președintele României (ales direct de către cetățeni), CSM format din reprezentanții magistraților și ai societății civile.
Prin menținerea rolului Ministrului Justiției și excluderea din acest proces a Președintelui României – demnitarul român cu cea mai mare legitimitate democratică, ales prin vot direct de către majoritatea cetățenilor României – s-ar crea un grav dezechilibru.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, persoană juridică de drept privat, independentă, nonprofit, neguvernamentală și apolitică, asociație profesională a judecătorilor, își propune să contribuie la progresul societății prin acțiuni ce au drept scop realizarea unei justiții independente, imparțiale și performante, afirmarea și apărarea independenței justiției față de celelalte puteri ale statului, precum și prin inițierea, organizarea, sprijinirea, coordonarea și realizarea de proiecte privind îmbunătățirea, modernizarea și reformarea sistemului de administrare a justiției. Contact: dragos.calin@just.ro, ionut.militaru@just.ro, www.forumuljudecatorilor.ro.
No related posts.