Autori: Dragos Calin (coord.)
Mihaela Vasiescu, Paula-Andrada Cotovanu, Beatrice Ramascanu, Florin Mihaita, Costel Cristinel Ghigheci, Ionut Militaru, Anamaria Lucia Zaharia, Cristina Radu, Victor Constantinescu, Vasile Bozesan, Roxana-Maria Calin, Lavinia Circiumaru, Alexandra Lancranjan, Alexandra Gherghesanu, Iulian Balan
În urma numeroaselor condamnări ale României, în opinia publică s-a transmis cu o siguranță specifică, de către oamenii politici, presă ori de către reprezentanți ai autorităților publice, ideea că judecătorii poartă vina exclusivă a acestor condamnări, desigur, în planul cauzalității fiind ultima verigă înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazează pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare științifică amănunțită.
În aceasta lucrare, am urmărit să rezumăm fiecare cauză în care România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să găsim autoritățile potențial responsabile, necruțând în vreun fel puterea judecătorească, şi să observam în ce măsură acestea s-au conformat şi au reacționat concret, după pronunțarea hotărârilor.
Utilitatea practică a culegerii de jurisprudență de faţă rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunțate de Curtea europeană în cauzele împotriva României, de la 1 ianuarie 2014 şi până la 31 decembrie 2014, inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesați să poată avea acces.
Rezumarea hotărârilor şi extragerea argumentelor relevante din motivarea Curții, cu riscul asumat de a afecta – câtuși de puțin – acuratețea textului original, constituie totuși un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea in timp scurt a întregii jurisprudențe CEDO şi devine un instrument util in biblioteca oricărui teoretician sau practician al dreptului, deziderat căruia ii servește şi modul in care a fost conceputa indexarea după cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din anul 2014.
Nu în ultimul rând, motivele expuse în analiza fiecărei speţe privind autoritățile potențial responsabile, deși emană de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curții europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligați, în virtutea funcției sau profesiei, să respecte sau să garanteze exercițiul drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisă nici evoluția dreptului intern, pozitivă sau negativă, autorii indicând – acolo unde au fost identificate – consecințele hotărârii, care ar trebui să folosească celor interesați pentru a descoperi remediile interne actuale.
Scopul acestui studiu şi metodologia aleasa au plecat tocmai de la o analiza foarte atentă a situației de fapt, a motivării fiecărei hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus în final la încălcarea dreptului fundamental respectiv.
Astfel, avem la dispoziție, într-un demers științific şi nepărtinitor, o serie de concluzii şi date concrete privind condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Mulțumim doamnei prof. univ. dr. Iulia Antoanella Motoc, judecătorul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a prefațat prezenta lucrare.
Autorii
No related posts.