Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti Roxana-Maria Călin, judecător, Tribunalul Bucureşti Alina Ciolofan, judecător, Curtea de Apel Craiova Irina Cioponea, judecător, Tribunalul Prahova Paula-Andrada Coţovanu, judecător, inspector judiciar, Inspecţia Judiciară Nina-Paraschiva Gogescu, judecător, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti Anamaria Groza, judecător, Judecătoria Strehaia Andrei Iacuba, judecător, Tribunalul pentru Minori şi Familie… citeste
În contextul actual, una dintre cele mai interesante discuții, jurisprudențială și doctrinară, antrenând tribunalele constituționale ale statelor membre al Uniunii Europene, vizează mecanismele de cooperare cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene (în continuare „CJUE”), mai ales că Tratatul de la Lisabona nu a creat un suprastat european. Mai mult, aplicarea de CJUE a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o garanţie în plus de care beneficiază… citeste
Dicţionarul de Drepturile Omului reprezintă o lucrare de bază pentru însuşirea terminologiei, principiilor, dispoziţiilor şi a mecanismelor Convenţiei europene a drepturilor omului, prin dubla sa natură, teoretică şi practică. Conceput şi redactat de profesionişti ai dreptului, magistraţi şi diplomaţi, această lucrare reprezintă un ghid de referinţă pentru toţi cei interesaţi de protecţia europeană a drepturilor omului, deopotrivă magistraţi, avocaţi,… citeste
Încrederea publică şi respectul pentru sistemul juridic sunt garanţiile eficienţei acestuia. Comportamentul judecătorilor, al procurorilor, al altor actori ai instanțelor și parchetelor în activităţile lor profesionale este esenţial pentru credibilitatea sistemului judiciar. Cu toate acestea, independenţa judecătorilor nu este o prerogativă sau un privilegiu acordat în interesul lor propriu, ci o garanţie în interesul supremaţiei dreptului şi al celor care caută… citeste
Avocatul este elementul esenţial al realizării unei justiţii corecte; demersul său este acela de a promova şi apăra drepturile, libertăţile şi interesele clienţilor, în deplină legalitate. Una dintre condiţiile esenţiale de admisibilitate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este aceea a parcurgerii întregului ciclu procesual în faţa instanţelor naţionale: existenţa unei obligaţii ca măcar în ultima etapă procesuală, de multe ori recursul în sistemul… citeste
Cele trei volume reunesc pentru prima oară împreună jurisprudența instanței de contencios constituțional cu referire la organizarea judiciară și statutul profesiilor juridice. Statutul magistraților urmăreşte să asigure competenţa, independenţa şi imparţialitatea pe care, în mod legitim, orice persoană le aşteaptă de la instanţe şi de la fiecare judecător căruia îi este încredinţată apărarea drepturilor sale, dar și stabilitatea procurorilor. În… citeste
Coordonator: Vasile Bozeşan Colectiv: Dragoş Călin, Ionuţ Militaru, Roxana-Maria Călin, Mihaela Vasiescu, Lavinia Cîrciumaru, Lucia Zaharia, Paula-Andrada Coţovanu, Florin Mihăiţă, Cristina Radu, Cristinel Ghigheci, Victor Constantinescu, Alexandra Neagu, Beatrice Ramaşcanu şi Alexandra Lăncrănjan Prezenta lucrare cuprinde majoritatea hotărârilor de condamnare pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României, în perioada… citeste
Medierea în România după 6 ani şi jumătate de la adoptarea legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator ne apare ca o procedură alternativă de soluționare a litigiilor eficientă și de viitor celor ce suntem familiarizaţi cu ea. Dincolo de discuţiile referitoare la un posibil transplant legal/juridic a unei instituţii – alcătuită cu totul altfel în Statele Unite ale Americii (care de altfel a şi finanţat primele centre pilot, sădind rădăcina… citeste
Respingerea trimiterilor preliminare se constituie într-un domeniu distinct în cadrul relaţiei între instanţele judecătoreşti naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În acest cadru, judecătorul naţional este în plenipotenţa puterilor sale de judecător european, cel care apreciază îndeplinirea condiţiilor privind admisibilitatea trimiterii preliminare şi care, în temeiul tratatelor europene şi al legilor naţionale, poate trece la interpretarea şi… citeste
Procedura trimiterii preliminare reprezintă o coordonată esenţială în dialogul dintre instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). După ce în primii trei ani de la aderare, din România au fost trimise doar două cereri pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare, în ultimii doi ani numărul acestora crescut exponenţial. Are loc, însă, un dialog adevărat între instanţele româneşti şi Curtea de Justiţie, sunt pregătiţi instanţele… citeste