Regarding the possibility of appointing judges to the position of minister of justice or other appointed public dignity, the Venice Commission has consistently ruled that „judges may not be members of political parties or participate in political activities” ]. “Moreover, judges should not put themselves into a position where their independence or impartiality may be questioned. This justifies national rules on the incompatibility of judicial office with other functions and is also… citeste
http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Scrisoare-publica-delimitare-UNJR-si-AMR.pdf Scrisoare publică a magistraților români referitoare la delimitarea față de participarea unor asociații profesionale în cadrul Comisiei speciale parlamentare comune privind modificarea ”legilor justiției” Subsemnații, judecători și procurori de la instanțe și parchete, precum și auditori de justiție din cadrul Institutului National al… citeste
Referitor la posibilitatea numirii judecătorilor în funcția de ministru al justiției sau în alte funcții de demnitate publică numite, Comisia de la Veneția s-a pronunțat constant în sensul că ”judecătorii nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot participa la activități politice” ]. ”În plus, judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziție în care independența sau imparțialitatea lor ar putea fi pusă la îndoială. Acest lucru justifică… citeste
Procedura de numire a unui nou președinte al instanței supreme a fost declanșată de Secția de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 30 mai 2019, cu depunerea candidaturilor până la data de 1 iulie 2019, în condițiile în care funcția devine vacantă la 14 septembrie 2019. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 242/2018, judecătorii Înaltei Curți de… citeste
Art.48 alin.(6) din cadrul Secţiunii a 2-a ”Numirea în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare” a Legii nr. 303/2004 republicată privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede următoarele: ”(6) Data, locul, precum și Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii se aprobă de Secția pentru judecători din cadrul Consiliului… citeste
În ședința Guvernului României din data de 12 august 2019 a fost aprobată Hotărârea Guvernului pentru schimbarea denumirii amplasamentului obiectivului de investiții, situat în municipiul București, Bd. Unirii, sectorul 3, din „Esplanada” în „Cartierul pentru Justiție” și „proiecte de interes public ale municipiului București” precum și pentru aprobarea programului prioritar de reconversie funcțională a amplasamentului, prin care se fac pași reali în vederea… citeste
Statul există pentru a răspunde nevoilor de siguranță, stabilitate și bunăstare ale membrilor societății, prin reglementarea relatiilor, raporturilor dintre oameni, grupuri sociale, prin statuarea rolului și locului acestora în societate, asigurând şi aplicarea normelor prin forţa sa coercitivă. Una dintre principalele funcții interne ale statului o constituie funcţia de apărare, prin care statul asigură o viaţă sigură, prevenind şi sancţionând faptele… citeste
În spaţiul public a apărut recent informaţia în sensul declanşării procedurii de achiziţionare a unui imobil pentru a fi folosit de către Consiliul Superior al Magistraturii ca sediu nou, în suprafaţă de nu mai puţin de 12.000 mp, ale cărui costuri se ridică la suma de 84.600.000 de lei (18.000.000 EUR). În Hotărârea de Guvern nr. 949 din 17 decembrie 2018 prin care s-a aprobat Nota de fundamentare, ce justifică necesitatea acestei achiziţii, se arată că… citeste
Procedura de numire a unui nou președinte al instanței supreme a fost declanșată de Secția de Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 30 mai 2019, cu depunerea candidaturilor până la data de 1 iulie 2019, în condițiile în care funcția devine vacantă la 14 septembrie 2019. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 242/2018, judecătorii Înaltei Curți de… citeste
Este de notorietate, nu numai în România, ci practic în întreaga lume, că modificările aduse în perioada 2018-1019 ”legilor justiției” au determinat numeroase încălcări ale cerințelor minimale ale statului de drept în România. Acest fapt a fost constatat, în multiple rânduri, de Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni sau GRECO (organisme din cadrul Consiliului Europei), dar și de… citeste
