În spațiul public se discută în ultimele zile proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pe care Guvernul îl propune în vederea reducerii cheltuielilor bugetare.
Conform art. VI al acestui proiect normativ, numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență se anulează în toate autoritățile publice de interes central și local și alte entități publice de interes național, fără a distinge autoritățile judiciare și fără a stabili excepții indubitabile.
Comisia de la Veneția a stabilit frecvent că „Este datoria statului să asigure resurse financiare adecvate pentru sistemul judiciar. Chiar și în perioade de criză, buna funcționare și independența sistemului judiciar nu trebuie puse în pericol. Instanțele nu ar trebui finanțate pe baza deciziilor discreționare ale organismelor oficiale, ci într-un mod stabil, pe baza unor criterii obiective și transparente. […] Deciziile privind alocarea fondurilor către instanțe trebuie luate cu cea mai strictă respectare a principiului independenței judiciare, iar sistemul judiciar ar trebui să poată să îşi exprime opiniile cu privire la bugetul propus parlamentului, posibil prin intermediul consiliului judiciar.” (CDL-AD(2010)004, Raportul privind independența sistemului judiciar Partea I: Independența judecătorilor, par. 53-55)
De asemenea, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), în Avizul nr. 18 (2015) – ”Poziţia puterii judecătoreşti şi relaţia ei cu celelalte puteri ale statului în democraţia modernă” a indicat că societatea în ansamblu trebuie să considere însă inacceptabilă subfinanţarea cronică a sistemului judiciar. O astfel de subfinanţare cronică subminează fundamentele unei societăţi democratice guvernate de principiile statului de drept.
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat (”Reforma 5”) garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia, eficientizarea funcționării instituțiilor din sistemul judiciar, în conformitate cu jurisprudența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene și în acord cu recomandările din rapoartele MCV, rapoartele GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și rapoartele privind statul de drept: ”În cadrul acestei reforme se vor desfășura următoarele acțiuni specifice: (1) Adoptarea și intrarea în vigoare a legii de aprobare a strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 (până la 31 martie 2022). Strategia va cuprinde doi piloni: (i) politici de consolidare a independenței sistemului judiciar și a statului de drept; și (ii) politici de consolidare a capacității instituționale în ceea ce privește resursele, procesele și gestionarea, precum și politicile privind calitatea și eficiența serviciilor în sistemul judiciar. (…) (3) Adoptarea și intrarea în vigoare a „legilor justiției” (legi privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii) (până la 30 iunie 2023). Noile legi ale justiției vor prevedea, printre altele, următoarele: (i) consolidarea independenței judecătorilor și procurorilor; (ii) recrutarea și promovarea în carieră pe principii meritocratice, împreună cu consolidarea rolului Institutului Național al Magistraturii în organizarea și desfășurarea examenelor și a concursurilor; (iii) funcționarea eficientă a instanțelor, a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a Parchetului; (iv) responsabilitatea efectivă a magistraților, dar și protecția acestora împotriva oricăror interferențe și abuzuri;”.
Aplicând aceste obligații, prin HG nr. 436/2022 a fost adoptată Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 și a planului de acțiune aferent acesteia, unde unul dintre obiectivele strategice este dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, în acord cu (noul) cadrul normativ care să asigure necesarul sistemului judiciar în condiții de eficiență și eficacitate. Se arată că factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezintă principala resursă a acestuia, iar asigurarea unei pregătiri continue a resurselor umane, în concordanță cu nevoile de instruire, dar și un nivel corespunzător al numărului acestora se reflectă direct în nivelul calității și eficienței serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmărește îmbunătățirea calitativă și cantitativă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal și, respectiv, printr-o politică de continuă ajustare a numărului de personal la volumul de muncă.
Drept obiectiv specific reținem ocuparea posturilor vacante de judecători și procurori din sistemul judiciar, suplimentarea posturilor de personal auxiliar (grefieri și specialiști IT), la instanțe și parchete, precum și echilibrarea schemelor de personal.
Raportul din iulie 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept – Capitolul consacrat situației statului de drept din România arată că, în pofida eforturilor continue de îmbunătățire a situației, deficitul tot mai mare de magistrați constituie o problemă îngrijorătoare, deoarece ar putea avea, în timp, un impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar. În urma unui număr fără precedent de pensionări solicitate de magistrați în ultimul an, situația resurselor umane din sistemul de justiție s-a înrăutățit în general și a devenit critică în unele instanțe și parchete. Situația este deosebit de îngrijorătoare la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde mai mult de jumătate din posturile prevăzute de lege sunt vacante și unde volumul mare de cauze per magistrat ar putea avea un impact asupra calității justiției. Comisia Europeană recomandă continuarea eforturilor de asigurare a unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar.
Totodată, în sensul Regulamentului privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, următoarele elemente pot constitui indicii ale unor încălcări ale principiilor statului de drept: ”(…) (b) faptul de a nu preveni, corecta sau sancționa decizii arbitrare sau ilegale luate de autoritățile publice, inclusiv de autoritățile de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resurse financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;”.
În atare condiții, intenția Guvernului României de a adopta o ordonanță de urgență prin care să anuleze peste 1500 de posturi vacante de judecător și procuror încalcă atât obligațiile asumate de România prin PNRR, recomandările din Raportul din iulie 2023 al Comisiei Europene privind statul de drept, respectiv Regulamentul privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii și afectează buna funcționare și independența sistemului judiciar, date fiind supraîncărcarea și epuizarea magistraților, instanțele solicitând repetat mărirea schemelor de personal, statul român riscând astfel pierderea tuturor fondurilor europene.
Tăierea posturilor vacante ar conduce practic la blocarea activității instanțelor și a parchetelor care în prezent funcționează la limita de avarie, având deja un deficit imens de personal, multe din acestea cu mai puțin de 50% din personalul din scheme, ceea ce s-ar răsfrânge, în final, asupra operativității și calității actului de justiție.
Adresăm un apel Comisiei Europene în sensul îndeplinirii rolului de garant al aplicării tratatelor. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, condiție prealabilă pentru protejarea tuturor celorlalte valori fundamentale ale Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale și a democrației. Respectarea statului de drept este esențială pentru însăși funcționarea Uniunii Europene. Esența statului de drept este protecția jurisdicțională efectivă, care necesită sisteme naționale de justiție independente, eficiente și de calitate.
No related posts.
