Editura Hamangiu, Bucureşti, noiembrie 2008
Din 1994, momentul aderării României la C.E.D.O., foarte multe s-au schimbat în peisajul autohton al drepturilor omului: România a ajuns unul din principalii « clienţi » ai Curţii atât ca număr al plângerilor soluţionate, cât şi ca diversitate a libertăţilor deduse judecăţii, legislaţia internă s-a modificat uneori spectaculos sub presiunea aplicării directe şi a valorii supralegale a Convenţiei, argumentele inspirate din cazuistica instanţei de la Strasbourg sunt tot mai prezente în pledoariile avocaţilor şi în soluţiile instanţelor noastre, iar mass media a transformat contenciosul european într-un subiect de interes public la moda.
Cu toate acestea, unele lucruri s-au schimbat puţin sau deloc, mai ales în ceea ce priveşte accesul la informaţie şi la semnificaţie. Au rămas neschimbate dificultăţile pe care le resimţim – ca jurişti produsi ai unei scoli de drept continental – în înţelegerea şi aplicarea unui mecanism de protecţie inspirat din sistemul de common-law, în care legea este într-o continuă rescriere cu fiecare nouă hotărâre pronunţată, iar fiecare decizie a Curţii de la Strasbourg este în acelaşi timp o dezlegare a unui litigiu între părţi şi un izvor de drept. În plus, în continuare pe piaţa românească de carte juridică nu există suficiente materiale accesibile practicienilor români.
Resimţim în continuare nevoia unui ghid iniţiatic care să ne ajute să gasim informaţia şi să îi înţelegem sensul: care sunt hotărârile relevante într-o anumită problemă, care este partea cu valoare de lege din aceste hotărâri, cum se aplică nişte principii esenţialemente generale la situaţii de fapt determinate şi mereu noi.
Cartea de faţă oferă – pentru domeniul arestării preventive şi al dreptului la libertate şi siguranţă – răspuns la toate aceste întrebări şi pliază într-o oarecare măsură lipsa de pe piaţa de carte juridică românească a unor materiale valoroase adresate practicienilor.
Valoarea unei carţi, mai ales din punctul de vedere al practicianului, este dată de uşurinţa cu care se pot identifica răspunsuri la probleme concrete, de bogăţia jurisprudenţei evocate şi care îmbracă principiile legale, precum şi de profunzimea/detaliul analizei.
Din această perspectivă, cartea de faţă este probabil una din cele mai valoroase cărţi apărute în ultimii ani pe piaţa românească:
– prezintă jurisprudenţa la zi a Curţii Europene – octombrie 2008,
– rezumă mai mult de 500 de hotărâri, inclusiv cele mai importante cauze împotriva României,
– structurează în detaliu informaţia, făcând-o uşor accesibilă prin punerea la dispoziţia cititorului a unui dublu cuprins: pe materii şi pe jurisprudenţa rezumată,
– vine în întâmpinarea practicianului crescut într-o şcoală de drept continental, oferind pentru fiecare capitol sinteza principiilor dezvoltate de Curte, în absenţa cărora jurisprudenţa Curţii Europene este greu de înteles şi, în consecinţă, de aplicat în cazurile ce apar continuu în viaţa reală.
– tratează un subiect de extremă actualitate – privarea de libertate în cadrul procesului penal şi oferă un răspuns la întrebari esenţiale:
- În ce condiţii se poate dispune arestarea preventivă? De către cine?
- Ce înseamnă „motive plauzibile” pentru arestare? Cum sancţionează Curtea neindicarea motivelor de arestare?
- Care este durata admisibilă a arestării preventive în funcţie de circumstanţele cauzei?
- Care sunt motivele admise pentru prelungirea arestării?
- În ce constă dreptul de a fi informat cu privire la motivele arestării?
- Ce înseamnă termen scurt pentru judecarea contestaţiei introduse împotriva măsurii arestării?
- Care sunt garanţiile de procedură obligatorii în judecarea contestaţiei (accesul la avocat şi confidenţialitatea comunicării cu acesta; accesul la dosarul cauzei; egalitatea de arme; prezenţa persoanei arestate la audiere etc.).
În condiţiile în care judecătorii sunt din ce în ce mai des sesizaţi cu probleme legate de drepturile deţinuţilor – agresiuni, condiţii de detenţie etc. – cartea este o bogată sursă de informaţie ce îşi va dovedi utilitatea î n practica.
Cartea este scrisă de o persoană care a avut acces la mecanismul de protecţie europeană a drepturilor omului din probabil toate perspectivele posibile: a încercat sa îl aplice în mod direct în calitate de judecător, a construit raţionamente în apărarea statului ca agent guvernamental, a redactat hotărâri împotriva României ca jurist în grefa Curţii, iar în prezent, în calitate de avocat în Baroul Bucureşti, reprezintă reclamanţi în faţa Curţii. În plus, din 2004 este şi formator în cadrul I.N.M. la catedra de drepturile omului.
După modelul codurilor comentate şi adnotate, cartea ofera o imagine suficient de generală pentru a putea cuprinde diversitatea problemelor puse de privarea de libertate şi totuşi suficient de precisă pentru a fi de folos în viaţa de zi cu zi a unui practician în domeniu, recomandându-se ca o lucrare ce nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui jurist.
Mihai Selegean, 26 februarie 2009
No related posts.
