3 ianuarie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România, având în vedere știrile false propagate în presă referitoare la emiterea unui aviz de Comisia de la Veneția, în contextul modificărilor promovate în Parlament cu privire la ”legile justiției” (Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004), înțelege să infirme aceste zvonuri, în sensul că nu a fost cerut și nici nu a fost emis vreun astfel de aviz, așa cum rezultă din informațiile publicate pe site-ul Comisiei, dar și să aducă la cunoștința publicului larg diverse aspecte cuprinse în opiniile exprimate constant de Comisia de la Veneția asupra unor modificări similare sau apropiate operate de puterea legislativă în alte state membre ale Consiliului Europei.
4 ianuarie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România, în calitate de amicus curiae, depune la Curtea Constituțională următoarele argumente în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate vizând dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004, Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 și Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.317/2004, formulate, după caz, de Înalta Curte de Casație și Justiție, Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților (52 deputați), Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților (56 deputați) și Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal din Senatul României (29 senatori).
18 ianuarie 2018: Judecători şi procurori români, reprezentanţi ai Asociației Forumul Judecătorilor din România, discută tehnic la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene cu privire la evoluţiile sistemului judiciar din România
24 ianuarie 2018: Comisia Europeană: Declarație comună a președintelui Juncker și a prim-vicepreședintelui Timmermans: „Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene. O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile. În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017. Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări. Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces. Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției”.
6 februarie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează o Scrisoare către membrii CSM pentru convocarea adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor, pentru a se pronunța cu privire la modificările propuse în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului la Codul penal și Codul de procedură penală, pentru următoare argumente. La data de 13.12.2017, Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a transmis parchetelor şi Asociaţiei Procurorilor din România, în format electronic, proiectul de lege privind modificarea Codului Penal şi de procedură penală. La data de 15.12.2017, comisia menţionată a transmis Consiliului Superior al Magistraturii acelaşi proiect, însă cu un conţinut ușor modificat, fiind eliminate din cuprinsul proiectului mai multe propuneri, printre care propunerea de abrogare a dispozițiilor art. 97 alin. 2 lit. f C.pe.pen. şi propunerea de modificare a disp. art. 223 alin. 2 C.pr.pen.. Proiectul a fost publicat, la data de 15.12.2017, şi pe site-ul Camerei Deputaţilor, putând titlul “Transpunere Directiva 343/2016”, însă majoritatea modificărilor propuse nu au nicio legătură cu Directiva (UE) 2016/343, fiind mai degrabă măsuri care vor conduce la împiedicarea constatării săvârșirii unor infracțiuni și la limitarea posibilităților strângerii de probe, faza de urmărire penală fiind compromisă în aceste condiţii. Acest proiect reprezintă un alt „experiment judiciar”, care va conduce la un blocaj la nivelul instanţelor de judecată, neexistând un studiu de impact asupra necesarului de resurse umane, spre a prezuma cea mai mică preocupare pentru realizarea unui act de justiţie eficient şi de calitate.
15 februarie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România publică un White paper cu privire la Modificările aduse „legilor justiţiei” – potenţial colaps al magistraturii din România. Se arată că efectele combinate ale unor reglementări cuprinse în dispozițiile adoptate în Parlament cu privire la ”legile justiției”, deși nedeclarate neconstituționale (fie pentru că nu au fost atacate, fie deoarece obiecțiile de neconstituționalitate nu au fost cuprinzătoare, iar argumentele au lipsit în mod esențial) pot fi dezastruoase pentru magistratura din România. Corpul magistraților va fi redus în proporție de cel puțin 25% (pe termen foarte scurt), va fi deprofesionalizat, prin renunțarea la examenele de promovare meritocratice, va fi surmenat, prin creșterea volumului de activitate, și va fi putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare și prin Secția specială pentru cercetarea infracțiunilor din justiție din cadrul PÎCCJ.
1 martie 2018: 1363 magistraţi români semnează o „Scrisoare deschisă pentru susținerea independenței justiției”. Se arată că „toți procurorii și judecătorii, inclusiv cei care soluționează infracțiuni de corupție, trebuie să se bucure de independența și autonomia necesare pentru îndeplinirea funcțiilor lor și să nu fie supuși unor influențe incompatibile. Acestea se aplică și mecanismelor disciplinare, iar judecătorii și procurorii trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de integritate. În momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție. Mai mult, însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său. De asemenea, Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități. (…) Inducerea, în mod indirect și fără suportul unor soluții judiciare definitive în acest sens, a ideii unei funcționări anormale și incorecte a sistemului judiciar, pe componenta de exercitare a atribuțiilor de serviciu ce le revin atât judecătorilor, cât și procurorilor, parte a mecanismului justiției, în sensul că se instrumentează dosare penale cu persoane care ocupă funcții importante în stat pentru afirmarea profesională și nu pe baza probelor aflate la dosar are drept consecință majoră alterarea, înainte de toate, a încrederii opiniei publice în competența, corectitudinea și probitatea pe care, în mod legitim, orice persoană care încredințează magistraților apărarea drepturilor sale le așteaptă. Modalitatea de exprimare creează un dubiu greu de înlăturat cu privire la independența magistraților, cu consecința afectării imaginii sistemului de justiție. Consiliul Superior al Magistraturii este singura autoritate statală care gestionează cariera magistraților și are obligația constituțională de a apăra independența acestora, interesul de a proteja reputația și de a asigura autoritatea magistraților fiind superior aceluia de a permite o discuție liberă asupra imparțialității acestora, chiar purtată de un ministru al justiției. Rapoartele MCV subliniază constant faptul că ar trebui să se întreprindă măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției, nicidecum recomandarea că ar fi necesare asalturi ale Ministrului Justiției (între altele, membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției) asupra judecătorilor și procurorilor din România, cu precădere a colegilor din Direcția Națională Anticorupție, subrogându-se autorităților judiciare cu atribuții constituționale în materie.”
7 martie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Președintelui României și Parlamentului României consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a ”legilor justiţiei”, precum şi unele reglementări conexe.
9 martie 2018: Preşedintele României, Klaus Iohannis, răspunde Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, în sensul că nu înţelege să sesizeze Comisia de la Veneţia cu privire la modificările aduse „legilor justiţiei” – https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2018-03-9-22332675-0-raspuns-klaus-iohannis-pentru-forumul-judecatorilor.pdf. În motivare se arată următoarele: „În prezent, în urma pronunţării Deciziilor nr. 33/2018, 45/2018 si 61/2018, Curtea Constituţională a tranşat unele aspecte legate de constituţionalitatea modificărilor aduse acestor legi prin raportare la motivele invocate în sesizarile primite. În considerentele acestor decizii, Curtea Constituţională a apreciat că nu este necesar să obţină o opinie pe calea unui amicus curiae din partea Comisiei de la Veneţia, ceea ce nu exclude solicitarea unei opinii din partea Comisiei de la Veneţia de către alti actori instituţionali (Parlament, Guvern sau şeful statului). În condiţiile în care Parlamentul României urmează să pună în acord prevederile declarate neconstituţionale cu dispoziţiile legii fundamentale, acesta poate solicita Comisiei de la Veneţia o opinie chiar înainte de a demara dezbaterile, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu este ţinut de niciun termen pentru a finaliza procesul decizional. În momentul în care legile vor ajunge la Preşedintele României pentru promulgare, acesta dispune de un termen de 20 de zile calendaristice de la primirea lor, în condiţiile art. 77 alin.1 din Constituţia României, respectiv de un termen de 10 zile calendaristice, în condiţiile art. 77 alin. 3 din aceeaşi lege fundamentală. Presşdintele României nu poate amâna promulgarea unei legi dincolo de aceste termene, indiferent de formularea sau nu a unei sesizari către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia). Dat fiind procedura pe care Comisia de la Veneţia trebuie să o urmeze în cazul unei astfel de solicitari, nu putem aprecia dacă o astfel de sesizare ar putea fi valorificată în termenele de promulgare stabilite de Constituţie pentru Preşedintele României”.
11 martie 2018 : Forumul Judecătorilor din România solicită unor organisme europene (Comisia Europeană, Consiliul Europei – Comitetul Miniștrilor, Consiliul Europei – Adunarea Parlamentară, Consiliul Europei – Secretarul General) privind consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a ”legilor justiţiei”. În temeiul art.3 pct.1 și 2 din Statutul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, adoptat de Comitetul de Miniștri la 21 februarie 2002, la cea de-a 78-a Reuniune a Miniștrilor adjuncți, fără a prejudicia competențele organelor Consiliului Europei, comisia poate să efectueze, din proprie inițiativă, cercetări și să elaboreze, dacă este cazul, proiecte de legi, de recomandări și de acorduri internaționale. Orice propunere a Comisiei poate fi discutată și adoptată de organele statutare ale Consiliului Europei. Comisia poate emite avize la cererea Comitetului Miniștrilor, a Adunării Parlamentare, a Congresului Autorităților Locale și Regionale din Europa, a Secretarului General și la cererea unui stat, a unei organizații internaționale sau a unui organism internațional care participă la lucrările Comisiei.
26 martie 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România adresează o solicitare către Preşedintele României în scopul trimiterii ”legilor justiţiei”, spre reexaminare, Parlamentului. Se arată că, deși a respins categoric această variantă în răspunsul adresat Asociaţiei, Preşedintele României are în continuare posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al Comisiei de la Veneția, așa cum, la 22 decembrie 2017, Secretarul general al Consiliului Europei, dl. Thorbjorn Jagland, a solicitat, deoarece o „opinie din partea Comisiei de la Veneţia ar aduce claritate în ce priveşte compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept.”
11 aprilie 2018: Se publică Raportul ad hoc extrem de critic al GRECO cu privire la impactul modificărilor aduse legilor justiției asupra politicilor anticorupție din România.
Confirmând în detaliu toate ieșirile publice ale Asociației Forumul Judecătorilor din România, acest raport exprimă îngrijorări serioase referitor la numeroase modificări aduse legilor justiției, recent adoptate de Parlament și aflate în control a priori la Curtea Constituțională, precum și la unele propuneri de modificare a legislației penale și procesual penale. GRECO, după ce au fost ascultați toți actorii relevanți cu privire la sistemul judiciar, reține că riscurile referitoare la plecările masive din magistratură, extinderea perioadei de studii pentru auditorii de justiție la Institutul Național al Magistraturii și la promovările arbitrare impuneau efectuarea prealabilă de studii de impact, cu privire la structura de personal a instanțelor și parchetelor și menținerea promovării judecătorilor și a procurorilor pe baze meritocratice. Procesul legislativ s-a desfășurat într-un ritm deseori descris ca fiind deosebit de rapid, lipsit de transparență, ceea ce nu a permis discutarea multor aspecte. S-a cerut, în mai multe rânduri, ca România să solicite o opinie Comisiei de la Veneția, GRECO insistând în continuare în acest sens. Raportul recomandă abandonarea înființării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul PICCJ (propusă și susținută de unii membri ai CSM, care ar trebui să-și prezinte demisiile de onoare) și asigurarea faptului că independența procurorului este – în cea mai mare măsură posibilă – garantată prin lege, cu adoptarea de garanții suplimentare pentru a-i proteja pe procurori. Este necesară, de asemenea, evitarea creării de noi surse generatoare de conflicte de interese și incompatibilități, inclusiv timorarea magistraților prin abținerea de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – și analizarea modificărilor care afectează drepturile și obligațiile, precum și răspunderea judecătorilor și procurorilor pentru erori judiciare, astfel încât să se asigure predictibilitatea și claritatea regulilor în materie, pentru a evita, deopotrivă, ca acestea să devină o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar. GRECO consideră că modificările propuse cu privire la Codul de procedură penală, discutate de comisia parlamentară specială comună în legătură cu Directiva UE privind prezumția de nevinovăție, depășesc scopul Directivei și dau naștere la îngrijorări serioase atât pe plan intern, cât și internaţional, cu privire la potențialul impact negativ asupra asistenței judiciare reciproce și asupra capacității sistemului de justiție penală de a aborda forme grave de criminalitate, inclusiv infracțiuni legate de corupție. România ar trebui să se abțină de la adoptarea unor modificări ale legislației penale care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne de luptă împotriva corupției.
De asemenea, GRECO reamintește destul de ironic că, în contextul mecanismului MCV, deşi Comisia Europeană a insistat în mod repetat asupra adoptării de măsuri împotriva atacurilor verbale sau de altă natură, cât și pentru a proteja activitatea magistraților împotriva unor astfel de atacuri din partea liderilor politici sau a altor persoane, proiectele de lege ignoră cu desăvârșire această recomandare. Prin urmare, se impune imediat ca legile transmise spre promulgare să fie reanalizate de Parlament sub aspectul oportunității acestora, întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică multe dintre reglementări, iar, pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei. În acest scop, Parlamentul României, Guvernul României și Președintele României, a căror credibilitate în ochii partenerilor occidentali (GRECO cuprinde 48 de state europene și Statele Unite ale Americii) se pierde inclusiv prin inacțiuni greu de explicat, trebuie să conlucreze pentru respingerea imediată a tuturor acestor proiecte care slăbesc lupta anticorupție, având în continuare posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al Comisiei de la Veneția, așa cum, la 22 decembrie 2017, Secretarul General al Consiliului Europei a solicitat.
Asociația Forumul Judecătorilor din România consideră că singura soluție pentru modernizarea justiției constă în dezvoltarea unui dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, exclusiv după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările legislative propuse, în acord cu Mecanismul de Cooperare și Verificare instituit de Comisia Europeană.
26 aprilie 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Camelia Marcu, să susţină sesizarea Comisiei de la Veneția de Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei. Se arată că, în lipsa inexplicabilă a implicării autorităților publice din România ce pot fi subiecte de sezină, Asociația Forumul Judecătorilor din Romania, alături de alte entități naționale, a sesizat Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei în vederea sesizării Comisiei de la Veneția (http://www.forumuljudecatorilor.ro/wp-content/uploads/Letter-to-Mr.-Michele-Nicoletti-President-of-the-Parliamentary-Assembly-request-to-consult-the-Venice-Commission.pdf). „Urmare acestor demersuri, joi, 26 aprilie 2018, la Strasbourg vor avea loc consultări cu autorități relevante, fiind invitat și Consiliul Superior al Magistraturii, prin președintele său. Dată fiind lipsa oricăror informații publice privind limitele mandatului acordat de Plenul CSM președintelui său în acest sens, în cadrul ședințelor Plenului CSM, Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită d-nei judecător Simona Camelia Marcu sa respecte voința majorității absolute a adunărilor generale ale instanțelor și parchetelor exprimată în toamna anului 2017, a celor 4.000 de magistrați semnatari ai Memoriului pentru retragerea legilor justiției, precum și cele două avize consecutive emise de Plenul CSM și să susțină sesizarea de către APCE a Comisiei de la Veneția. Orice alt punct de vedere ar desconsidera implicit voința majorității covârșitoare a magistratilor români pentru consolidarea statului de drept, menținerea unei legislații privind sistemul judiciar ancorată în tradițiile constituționale ale statelor membre UE și valorilor promovate de Consiliul Europei.”
26 aprilie 2018: La solicitarea Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei dispune sesizarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a ”legilor justiţiei”
27 aprilie 2018: Asociaţia Profesională Forumul Judecătorilor din România, luând act de noile iniţiative de modificare ale Codului penal şi Codului de procedură penală, îşi exprimă dezacordul şi profunda îngrijorare în legătură cu proiectul legislativ aflat în dezbatere publică, al cărui conţinut reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată.
Multe dintre modificările preconizate prin proiectul legislativ aflat în dezbatere publică nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerea de motive şi intervenţiile legislative propuse conţin soluţii inadecvate realităţilor juridice din România şi standardelor de protecţie a unor valori fundamentale de la nivel european şi internaţional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiţie şi buna funcţionare a sistemului judiciar din ţara noastră. Analizând propunerile de modificare constatăm cu îngrijorare că acestea abundă în soluții nerealiste raportat la dezvoltarea tehnologică și contextul social și că legiuitorul denaturează vizibil conţinutul unor norme cuprinse în Directivele europene invocate, prin multiplele necorelări cu dispoziţii deja existente în legislaţia procesual penală, prin abaterea de la jurisprudența CEDO şi prin soluţiile inovative imprevizibile, introduse fără a crea mecanisme apte să ducă la soluționarea cu celeritate a cauzelor și la aflarea adevărului. Cele mai multe dintre modificările propuse reprezintă soluții menite a îngreuna activitatea instanțelor și parchetelor, efectele unor astfel de modificări nefăcând obiectul unui studiu de impact, deși adoptarea lor poate conduce la o reală bulversare a activității organelor judiciare și, în mod inevitabil, la slăbirea ireversibilă a statului de drept. Aceste modificări legislative nu pot fi puse în discuție, în absența unor strategii serioase și aprofundate în domeniul administrării resurselor logistice și umane, nu pot fi adoptate prin încălcarea standardelor de previzibilitate și accesibilitate a legii iar instituirea unor standarde diferite în materia drepturilor participanților în procesul penal, prin consacrarea unui statut privilegiat al suspectului și inculpatului în procesul penal, prin invocarea unor principii nu atât de apropiate de legislația penală română și care, față de alți participanți, nu produc aceleași beneficii, este incompatibilă cu principiile statului de drept.
2 mai 2018: După refuzul din 9 martie 2018, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că formulează obiecţie de neconstituţionalitate în privinţa modificărilor aduse „legilor justiţiei” la Curtea Constituţională şi sesizează Comisia de la Veneţia
6 mai 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România depune observaţii privind noua iniţiativă de modificare a Codului de procedură civilă
6 mai 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte curente vizând modificarea Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe
8 mai 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România: Proiectul depus la Camera Deputaților, astfel cum a fost amendat, riscă să transforme Codul penal într-un instrument de instaurare a groazei în magistratură. Asociația Forumul Judecătorilor din România și-a exprimat ferm dezacordul și îngrijorarea în legătură cu proiectele legislative de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală aflate în dezbatere publică, al căror conținut reprezintă neîndoielnic o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată. „Amendamentele depuse la proiectul de modificare a Codului penal confirmă pe deplin această temere, iar adoptarea lor riscă să transforme Codul penal într-un instrument de instaurare a groazei în magistratură. Textele nou propuse reprezintă o încercare surprinzătoare şi nemaiîntâlnită de a intimida judecătorii şi procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracţiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracţiunea de omor, mult mai mari decât cele adoptate de legiuitor, spre exemplu, pentru furtul calificat, uciderea din culpă, proxenetismul, tâlhăria şi pirateria, infracţiunile de corupţie etc. Pe această cale, magistraţii judecători și procurori, cărora prezumția de bună credință în exercitarea funcției nu li se mai recunoaște, sunt consideraţi ab initio un fenomen infracţional extrem de periculos, fapt care nu poate fi compatibil cu standardele unui stat de drept, cu normele minimale acceptate de Consiliul Europei şi cu standardele Uniunii Europene. Nicăieri în Uniunea Europeană, nerespectarea hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu reprezintă ab initio infracţiune. Dimpotrivă, sunt suficiente cazuri în care jurisprudenţa CJUE poate veni în coliziune cu jurisprudenţa CEDO, în care jurisprudenţa tribunalului constituţional naţional poate ignora hotărârile CJUE sau CEDO, nemaivorbind de revirimentul jurisprudenţial care permite evoluţia dreptului, sistem de reguli care nu este ancorat în preistorie sau antichitate, ci evoluează odată cu societatea umană.”
În actualul context, Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită încă o dată cu fermitate Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe. De asemenea, este necesară suspendarea dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneţia. Procesul de legiferare cu nesocotirea vădită a principiilor statului de drept, a statutului magistraturii și a regulilor de transparență ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică nu reprezintă o dovadă a acelui echilibru, necesar a fi găsit între independenţa şi responsabilitatea judecătorilor, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale în materie şi a angajamentelor pe care România şi le-a asumat prin tratatele la care este parte, ci un demers care riscă să compromită definitiv firava democraţie instaurată în România după evenimentele sângeroase din decembrie 1989.
9 mai 2018: Forumul Judecătorilor din România: Declarațiile ministrului Tudorel Toader referitoare la profesionalismul experților GRECO pun în dificultate parcursul României ca membru al Consiliului Europei, ștergând cu buretele toate eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani.
15 mai 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România își anunță retragerea de la lucrările Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Se arată că procesul de legiferare continuă, cu o procedură netransparentă și neprevizibilă, fără a putea aprecia în ce modalitate vor fi folosite observațiile formulate de sistemul judiciar, a cărui prezență pare doar a fi necesară pentru legitimarea modificărilor propuse, mimându-se un dialog. Astfel, materialele sunt comunicate în termene nerezonabile, uneori cu câteva ore înainte de lucrările comisiei, discutarea textelor și a amendamentelor are loc fără vot imediat, deși foarte multe instituții juridice au legătură între ele și trebuie apreciat dinainte care este cursul inițiativei legislative. Unele dintre noile amendamente nesocotesc principiile statului de drept, statutul magistraturii și regulile de transparență ce trebuie să caracterizeze procesul de consultare publică și nu dovedesc găsirea unui echilibru între independența și responsabilitatea judecătorilor, se îndepărtează grav de normele constituționale în materie și sfidează angajamentele pe care România și le-a asumat prin convențiile internaționale la care este parte.
Spre exemplu, unele texte nou propuse (infracțiunile prevăzute la art.2801 – Reaua credință și art.2802 – Grava neglijență) reprezintă o încercare surprinzătoare și nemaiîntâlnită de a intimida judecătorii și procurorii din România, prin transformarea unor abateri disciplinare cu grad de pericol social redus în infracțiuni cu pedepse având limite apropiate de cele prevăzute pentru infracțiunea de omor, mult mai mari decât cele adoptate de legiuitor, spre exemplu, pentru furtul calificat, uciderea din culpă, proxenetismul, tâlhăria și pirateria, infracțiunile de corupție etc.Mai recent, alte amendamente plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii. Totodată, modificarea art.397 din Codul penal (Acţiuni împotriva ordinii constituţionale) este justificată prin faptul că „nu numai prin acţiune armată, ci şi prin ceea ce se realizează, ce au făcut DNA şi SRI, se probează că s-a atentat la ordinea constituţională şi a fost împiedicată exercitarea legitimă a puterii de stat.” Atât prin declarațiile Ministrului Justiției, cât și prin cele ale unor membri ai Comisiei speciale comune, contrar art. 11 din Constituție, se minimalizează Raportul GRECO, prin care s-a cerut ca România să se abțină de la adoptarea unor amendamente la legislația penală care să contravină angajamentelor sale internaționale și să-i submineze capacitățile interne în materia luptei împotriva corupției. Se poate pune în pericol însuși parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei, ștergându-se cu buretele toate eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii 20 de ani.
19 mai 2018: Sute de judecători şi procurori români protestează pe treptele Palatului de Justiţie din Bucureşti. Se semnează, de 1911 de magistraţi, „Rezoluția magistraţilor români pentru apărarea statului de drept”. „1. Solicităm insistent factorilor politici încetarea imediată a atacurilor la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. România este și trebuie să rămână stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, iar nu un teritoriu al corupției și fărădelegii. Jos mâinile de pe justiție! 2. Solicităm Președintelui României, Președintelui Senatului și Președintelui Camerei Deputaților consultarea urgentă a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) asupra unor aspecte curente vizând modificarea în România a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe, fiind necesară suspendarea imediată a dezbaterilor Comisiei speciale comune până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția. 3. Solicităm amânarea luării oricăror decizii, din partea tuturor autorităților competente, în privința ”legilor justiției”, până la data primirii Avizului Comisiei de la Veneția și până la punerea de acord a textelor de lege cu solicitările Comisiei Europene și ale GRECO. Puterea judecătorească trebuie să fie independentă, ceea ce implică existența unor anumite garanții față de celelalte puteri ale statului, pentru a consolida independența și imparțialitatea magistratului. 4. Solicităm consultarea reală a corpului magistraților cu privire la pachetele legislative care vizează activitatea lor, prin Adunările Generale din cadrul instanțelor și parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă magistratura dacă ignoră punctul de vedere al miilor de magistrați români. Propunerile legislative ale Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi promovate netransparent și nu pot reprezenta voința a 5-6 membri. Solicităm consultarea reală a societății civile, ale cărei reacții trebuie să fie avute în vedere în cadrul dezbaterilor legislative. 5. Solicităm condiții demne de muncă. Realizarea unui act de justiție de calitate presupune alocarea timpului minim necesar studierii cauzelor, analizării problemelor de drept și a legislației în continuă modificare, iar nu pronunțarea unor soluții ce pot fi afectate de inadecvarea condițiilor de lucru, de lipsa de timp și supraîncărcare. 6. Solicităm Ministrului Justiției să se abțină de la acțiunile care intimidează procurorii și afectează statul de drept și independența justiției. 7. Solicităm Ratificarea Protocolului nr.16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale. 8. Solicităm membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să condamne imediat și cu fermitate atacurile la adresa statului de drept și a judecătorilor și procurorilor din România. Implementarea unor criterii interactive de evaluare anuală, de către corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de membrii CSM, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora sunt imediat necesare. 9. Solicităm puterii legislative și Consiliului Superior al Magistraturii să adopte măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției. 10. Adresăm un îndemn către toate adunările generale ale instanțelor și parchetelor să se întrunească imediat și să hotărască formele de protest pe care le consideră necesare. 11. Invităm pe toți cetățenii României să se alăture acestei Rezoluții, în calitatea lor de purtători ai unor speranțe și aspirații de însănătoșire morală a țării și de menținere a ei pe coordonatele Europei civilizate.”
4 iunie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România își exprimă susținerea față de sutele de procurori români care au adoptat Declarația de Independență, sprijinită de numeroși judecători și auditori de justiție. În cadrul Opiniei CDL (1995)073rev., exprimată cu privire la principiile fundamentale ale Constituției ungare (capitolul 11, par. 16), Comisia de la Veneția a statuat că “principiul fundamental ce ar trebui să guverneze Ministerul Public într-un anumit stat este completa sa independență, niciun alt considerent nefiind la fel de important. Doar în condițiile în care această independență este garantată și protejată de lege, publicul va avea încredere în sistem, element esențial al unei societăți sănătoase”. Nu poate fi concepută o independență reală a judecătorului fără garanția unei independențe simetrice atribuită procurorului, de natură a păstra nealterate premisele aplicării legii la o stare de fapt asupra căreia cel dintâi este chemat să se pronunțe și care este necesar a nu fi viciată apriori printr-o ingerință nejustificată și neconformă cu standardele internaționale în materie.
5 iunie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Adunării Parlamentare a Consiliului Europei consultarea Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte curente vizând modificarea Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe
11 iunie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a trimis către Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de apărare a independenței sistemului judiciar față de atacurile recente ale reprezentanților de seamă ai puterii legislative și ai puterii executive, materializate în discursurile unor lideri politici din data de 9 iunie 2018, respectiv data de 10 iunie 2018, în privința cărora este necesară intervenția neîntârziată a Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenței justiției, pentru a stopa atacurile fără precedent la adresa judecătorilor și procurorilor. În condițiile în care organizatorii mitingului sunt persoane aflate în diverse proceduri judiciare penale, iar mesajele au vizat în mod expres justiţia, cu motivarea devoalată ca puterea politică să primeze asupra independenţei instituţiilor „nereformate”, apelul la încetarea aşa-ziselor „abuzuri” reprezintă o formă de presiune asupra magistraţilor care au în lucru dosare penale, chiar în etapa deliberării, ceea ce constituie un precedent extrem de periculos, ce nu poate rămâne nesancţionat în condiţiile legii. Duritatea discursului politic, pornind de la catalogarea magistraţilor, în cadrul unor afirmaţii generalizatoare, drept „corupți”, “staliniști”, “securiști”, “torționari”, culminând cu denumirea absolut inacceptabilă de „şobolani”, reprezintă un derapaj extrem de grav de la principiile democraţiei, iar întregul „scenariu” al mitingului politic, „recuzita” utilizată şi aşa-zisă „voinţă a poporului” de a fi ocoliţi „cei aleşi” de mijloacele legale de atragere a răspunderii penale, asociate cu declaraţia de „luptă în stradă”, „până la capăt” conturează imaginea unei ameninţări grave la independenţa justiţiei. De asemenea, într-o emisiune de televiziune subsecventă acestui eveniment, președintele Camerei Deputaților a amenințat nepermis procurorii DIICOT care anchetează o plângere aflată pe rol, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, acuzându-i că ”riscă să plătească la greu” pentru soluția luată.
13 iunie 2018: Peste 1000 de magistrați solicită suplimentarea ordinii de zi a ședinței plenului Consiliului Superior al Magistraturii din data de 14 iunie 2018 cu cererea de apărare a independenței sistemului judiciar formulată de Asociația Forumul Judecătorilor din România
21 iunie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a depus un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României (dosarul nr.945AI/2018), în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.135/2010, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004.
22 iunie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a trimis Consiliului Superior al Magistraturii o cerere de apărare a independenței sistemului judiciar şi, în special, a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, față de afirmaţiile recente ale Primului-ministru al Guvernului României, doamna Vasilica-Viorica Dăncilă, ale Ministrului Afacerilor Interne, doamna Carmen Daniela Dan, dar şi ale domnului senator Iulian Claudiu Manda, din data de 21 iunie 2018, respectiv ale Ministrului Justiţiei, domnul prof. univ. dr. Tudorel Toader, din data de 22 iunie 2018.
28 iunie 2018: La solicitarea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Adunarea Parlamentare a Consiliului Europei a decis consultarea Comisiei de la Veneția asupra unor aspecte curente vizând modificarea Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă, precum și unele aspecte conexe. Forumul Judecătorilor din România a solicitat Parlamentului să aștepte și să ia în considerare avizele Comisiei de la Veneția, pentru a nu pune în dificultate parcursul României ca stat membru al Consiliului Europei.
3 iulie 2018: Forumul Judecătorilor din România: Adoptarea cu viteza luminii a modificărilor Codului penal, încălcând flagrant convenții internaționale și ignorând avizele Comisiei de la Veneția, îndepărtează statul român de la standardele minimale ale unui stat de drept. ”În ciuda nenumăratelor apeluri ale magistraților români și ale organizațiilor europene și internaționale, adresate sub toate formele posibile, în sute de demersuri în ultima perioadă, Parlamentul României își continuă imperturbabil sprintul final, consternând statele partenere și, în fapt, întreaga lume civilizată. Modalitatea de reglementare, care amintește de celebrul ritm din perioada comunistă ”Hei, rup! Hei, rup! Cad stânci de fier în lupta dusă de brigadier”, exclude ab initio orice formă de dialog (simulat precum într-o piesă de teatru absurd) cu orice actori relevanți, în fapt imposibil dacă deosebirile dintre cei care îl poartă sunt ireductibile. Participanții la dialog trebuie să împărtășească valori comune, să accepte reguli și principii echivalente, or unul dintre principiile inerente unui stat democratic obligă la respectarea patrimoniului constituțional comun al statelor de drept, conform standardelor și bunelor practici în domeniu dezvoltate de Comisia de la Veneția. Modificările cerute de legi de o importanță capitală, cum sunt și Codul penal, respectiv Codul de procedură penală, nu se adoptă cu viteza luminii, în proceduri de urgență inventate în nopți caniculare de vară, în timpul vacanțelor, în disprețul lumii civilizate, ci prin dialog, cu studii serioase de impact și cu implicarea tuturor experților tehnici relevanți, cu precădere cei internaționali. Amendamentele adoptate de Parlament depășesc „dezideratul” afirmat de reprezentanții puterii legislative, acela de a nu face mai mult decât o punere în acord a dispozițiilor legale cu deciziile Curții Constituționale, trecându-se în zona unor analize de oportunitate din punct de vedere al politicii penale a statului, ceea ce înseamnă, spre exemplu, o cumpănire atentă cu privire la necesitatea de a proteja în mod efectiv valorile sociale vizate de fapta antisocială săvârșită de funcționarii publici, respectiv protejarea integrității patrimoniului public. O schimbare radicală a opticii legiuitorului asupra răspunderii penale a funcționarilor publici ar trebui să fie rezultatul unei dezbateri serioase în mediul juridic și în societate, pentru a evita orice posibile consecințe negative, cum ar fi vulnerabilizarea relațiilor sociale care trebuie să se întemeieze pe încrederea în activitatea funcționarilor publici, nicidecum luată prin încălcarea dispozițiilor Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.”
Asociația Forumul Judecătorilor din România a reiterat faptul că Parlamentul are obligația de a aștepta și de a lua în considerare în întregime avizele Comisiei de la Veneția, sesizată la 28 iunie 2018 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în adoptarea modificărilor legislative preconizate, ca un minim indiciu că statul de drept mai poate funcționa în România și pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale).
5 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Președintelui României să sesizeze Curtea Constituțională în privința legii de modificare a Codului penal
5 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție să sesizeze Curtea Constituțională în privința legii de modificare a Codului penal
6 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a atras atenţia asupra consecinţelor nefaste pe care modificările cu privire la reducerea termenelor de prescripție aduse Codului penal le pot avea asupra modului în care autorităţile judiciare îşi vor îndeplini atribuţiile legale, precum şi asupra intereselor legitime ale societății. FJR a apreciat că aceste modificări nu vor avea ca efect mult clamata eradicare a „abuzurilor”, ci împiedicarea anchetării unor cauze penale, în special a celor complexe. Constatarea, cercetarea și judecarea, în interiorul termenului de prescripție, a unor infracțiuni de corupție și asimilate, în care sunt implicați funcționari publici de rang înalt, poate deveni iluzorie, lipsită de orice rezultat practic de prevenire și combatere a fenomenelor infracționale. În lipsa unor studii de impact, a unor cercetări sociologice și a unor evaluări criminologice, se va ajunge la o cvasi-imunitate de drept material a acestor funcționari publici, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă. In aceste condiții, modificările legislative vizând termenele de prescripție pot avea ca efect încălcarea a cel puțin nouă articole din Constitutia Romaniei. Reducerea termenelor de prescripție face ca anchetarea acestor infracțiuni să fie iluzorie, iar nu efectivă, încălcându-se astfel dispozițiile art. 16 alin.1 și 2 din Constituție: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”.
7 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a depus un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate vizând dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv de Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal
12 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România adresează un apel Curții Constituționale pentru valorificarea opiniilor Comisiei de la Veneția în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală.
Preliminar, FJR a salutat modificarea recentă a Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 1/2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente, prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 1/2018, publicarea opiniei separate sau a celei concurente nemaifiind condiționate de aprecierea discreționară a Președintelui Curții Constituționale. Prin urmare, Curtea Constituțională a transpus, după un demers esențial pentru un stat de drept, Avizul nr. 537/2009 și Avizul nr. 622/2011, emise de Comisia de la Veneția, care a apreciat că opiniile separate permit dezbaterea publică, îndeosebi științifică, a deciziilor, întăresc independența judecătorilor și asigură implicarea acestora în controlul constituțional, asigurând transparența instituțională. Totodată, publicarea lor împreună cu hotărârea trebuie să fie obligatorie. De altfel, un studiu amplu va fi dat publicității în toamnă de Comisia de la Veneția (nr. 932/2018), ca urmare a sesizărilor formulate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, solicitate de Asociația Forumul Judecătorilor din România.
FJR consideră că, sub toate aspectele, Curtea Constituțională are obligația de loialitate constituțională de a aștepta și de a valorifica opiniile Comisiei de la Veneția, așadar inclusiv în privința modificărilor aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală, pentru a nu pune în dificultate parcursul statului român ca membru al Consiliului Europei. Având în vedere statutul României de parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de stat membru al Consiliului Europei, recomandările Comisiei de la Veneția nu pot rămâne fără efecte în plan practic, fiind avute în vedere la îmbunătățirea cadrului normativ, fără ca aceasta să echivaleze cu o încălcare a principiului supremației Constituției României (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 a Curții Constituționale). Executarea obligațiilor internaționale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităților statale, inclusiv Curții Constituționale. Dacă dispozițiile constituționale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică națională, revine tuturor autorităților statului obligația de a găsi soluții adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituția (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituției), altfel responsabilitatea internațională a statului va fi angajată, cu toate consecințele care decurg din aceasta, inclusiv sancțiuni (a se vedea Comisia de la Veneția, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituțională federală privind Curtea Constituțională a Federației Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005).
13 iulie 2018: Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a publicat Avizul nr.934 din 13 iulie 2018, CDL-PI(2018)007, preluând în proporție covârșitoare susținerile FJR. Astfel, Comisia de la Veneția a sugerat României să “regândească sistemul de numire/revocare a procurorilor în funcții de conducere la nivel înalt, inclusiv prin revizuirea dispozițiilor corespunzătoare din Constituție, în vederea asigurării condițiilor pentru un proces de numire/revocare neutru și obiectiv, prin menținerea rolului unor autorităţi, cum sunt Președintele și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în măsură să contrabalanseze influența Ministrului Justiției; să elimine sau să definească cu mai multă claritate prevederile care permit procurorului ierarhic superior să infirme soluția unui procuror pe motiv de netemeinicie; să elimine limitările propuse cu privire la libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor; să completeze prevederile privind răspunderea materială a magistraților prin precizarea explicită că, în lipsa relei credințe și/sau a neglijenței grave, magistrații nu pot fi trași la răspundere pentru o soluție care ar putea fi contrazisă de o altă instanță; să modifice mecanismul de desfășurare a acțiunii în regres, astfel încât aceasta regres să fie exercitată numai după ce și numai dacă răspunderea magistratului a fost constatată prin procedura disciplinară; să regândească propunerea de înființare a unei structuri de parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori (recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efective, pare o alternativă adecvată în această privință); să reexamineze, în vederea definirii lor mai clare, motivele pentru revocarea membrilor CSM; să elimine posibilitatea revocării membrilor CSM prin retragerea încrederii de către adunările generale ale instanțelor și parchetelor; să identifice soluții care să asigure o participare efectivă la lucrările CSM a membrilor CSM proveniți din afara sistemului judiciar; să renunțe la mecanismul propus pentru pensionarea anticipată, dacă nu se poate garanta că nu va avea niciun efect advers asupra funcționării sistemului; să se asigure că măsurile de „verificare” a magistraților se bazează pe criterii suficient de clare și că acestea sunt însoțite de garanții procedurale și de dreptul la o cale de atac judiciară; să se identifice căi de consolidare a mecanismelor de supraveghere a serviciilor de informații.”
Forumul Judecătorilor din România a arătat că punctul de vedere al experților Comisiei de la Veneția este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitore la modificările aduse legilor justiţiei. S-a reiterat faptul că recomandările formulate de Comisia de la Veneția nu sunt utile doar legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, ci și Curții Constituționale, la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, ținând seama de dispozițiile art.11 alin.(1) din Constituția României și de jurisprudența instanței de contencios constituțional.
16 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România atrage atenția asupra faptului că inițiativele legislative care au fost adoptate de Parlamentul României privind modificarea și completarea Codului penal și Codului de procedură penală nu au parcurs întregul proces democratic de verificare a conformității lor cu Legea fundamentală și valorile sociale protejate prin normele a căror modificare este urmărită. Forma legislativă adoptată a fost vehement contestată de societatea civilă, este vizată de obiecții de neconstituționalitate, face obiectul unei solicitări a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de emitere a unui aviz din partea Comisiei de la Veneția, s-a aflat în studiu la organisme internaționale precum Comisia Europeană sau GRECO, evoluția situației interne fiind în prezent sub strictă monitorizare, astfel că adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care să fie frânt acest parcurs firesc într-un stat de drept nu poate fi considerată necesară pentru a răspunde unei nevoi sociale de strictă urgență, ci ar reprezenta exact contrariul. În ceea ce privește speculațiile privind iminenta adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului pentru amnistierea sau grațierea unor pedepse, cu atât mai puțin, nici nu există un proiect care să fi fost pus în dezbatere publică, conform Legii transparenței decizionale nr.52/2003, iar astfel de măsuri de politică penală nespecifice actului de legiferare delegată a Guvernului ar trebui însoțite de o notă de fundamentare care să aibă a bază studii serioase, de criminologie, de impact social și procedural, cu implicarea tuturor experților tehnici relevanți, cu precădere cei internaționali.
22 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curții Constituționale, în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară care afectează, conform Comisiei de la Veneția, independența justiției.
25 iulie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită în mod ferm oamenilor politici să se abțină de la declarații care aduc atingere libertății de exprimare a magistraților și independenței justiției. Se arată că Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și-a exprimat opinia asupra unor evenimente recente care preocupă, în cel mai înalt grad, societatea civilă și magistratura română și au format obiect de analiză și pentru entități internaționale cu preocupări în domeniul funcționării statului de drept și independenței justiției, precum Comisia de la Veneția. Respectarea libertății de exprimare este, în cazul de față, cu atât mai necesară, cu cât Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă a țării, iar președintele său este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. În aceste condiții, reacțiile virulente ale oamenilor politici la adresa opiniilor exprimate de doamna Iulia-Cristina Tarcea sunt de natură să pună în discuție nu doar libertatea de exprimare a magistraților asupra chestiunilor ce privesc funcționarea sistemului judiciar, ci însăși funcționarea mecanismelor care trebuie să vegheze la protejarea independenței justiției.
29 august 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România contestă oportunitatea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgență pentru asigurarea beneficiului interimatului actualei conduceri a Inspecției Judiciare, în mod automat și pe perioadă nedeterminată, prin excluderea CSM din procesul decizional de delegare în funcții de conducere. Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului României să nu dea curs unei potențiale inițiative de adoptare a unei ordonanțe de urgență cu privire la prelungirea de drept, prin efectul legii, a mandatului inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, sub forma interimatului până la organizarea unui nou concurs, la o dată incertă. Deși nu există oficial în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgenţă, cu respectarea principiului transparenței decizionale, în spațiul public a apărut un draft al unui astfel de proiect, a cărui veridicitate nu a fost infirmată de surse oficiale.
6 septembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curții Constituționale, în ceea ce privește dispozițiile OUG nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
12 septembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului preliminar emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse legilor justiției.
16 septembrie 2018: Forumul Judecătorilor din România sprijină sutele de colegi judecători și procurori care au manifestat la 16 septembrie 2018 pe treptele Curții de Apel București, în favoarea statului de drept, transmițând public un mesaj cvasiunanim al magistraturii din România. Curtea Constituțională, puterea legislativă și puterea executivă trebuie să țină seama imediat de Avizul emis la 13 iulie 2018 de Comisia de la Veneția pentru a se evita distrugerea magistraturii. O justiție independentă reprezintă garanția existenței statului de drept! Spre exemplu, într-un stat de drept nu se pot gira experimente judiciare, realizate fără studii de impact și prognoze, nu sunt ignorate avizele sau recomandările organismelor europene ori internaționale la care acel stat participă, nu sunt înlăturați magistrații care ocupă funcții la vârful magistraturii prin simpla voință a unui om politic, fie el și ministru al justiției, iar Inspecția Judiciară este ferită de orice influențe ale puterii executive, manifestate fie și în condițiile în care săvârșește acte specifice puterii legislative. Avizul Comisiei de la Veneția din 13 iulie 2018, care are caracter definitiv, este lămuritor pentru respectarea standardelor statului de drept în România, în foarte multe aspecte referitoare la modificările aduse legilor justiției, și nu poate fi nesocotit la nesfârșit, evoluțiile publice recente punând în grav pericol independența justiției și parcursul Statului român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei, așa cum au constatat anterior și Comisia Europeană și GRECO.
28 septembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România: o parte însemnată dintre modificările aduse legilor justiției sunt extrem de nocive pentru magistratură, fiind necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare. Ca urmare a solicitării Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției de a comunica observații și propuneri, pentru a corecta situații care ar putea apărea în practica instanțelor și a parchetelor prin punerea în aplicare a celor trei legi, ținând cont și de recomandările Comisiei de la Veneția, menționate în cuprinsul Avizului nr. 924/2018 din 13 iulie 2018, Asociația Forumul Judecătorilor din România a reiterat aspectele pe care le-a susținut în nenumărate rânduri pe parcursul procesului legislativ în cauză, dând publicității un studiu cuprinzând argumente vizând neconstituționalitatea sau neconformitatea cu tratate sau convenții internaționale a anumitor prevederi punctuale ale legilor respective.
2 octombrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România publică un White Paper: Protocoalele de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și diverse autorităţi judiciare cu competenţă în materie penală. În esență, pe baza datelor disponibile în prezent în spaţiul public, FJR a apreciat că nu se poate profita de echivocul intens promovat mediatic al „caracterului nelegal” al protocolului S.R.I. – P.I.C.C.J., pentru a se anula toate eforturile justiției penale din ultimii ani, în măsura în care nu se dovedește existența unor reale probleme de fond, pentru care există, oricum, remedii legale în cazurile individuale. În situația unei suspiciuni rezonabile de încălcare a competenței funcționale în efectuarea urmăririi penale, verificarea legalității administrării probelor este de competența exclusivă a instanțelor de judecată în materie penală, având în vedere că toți magistrații au drept de acces la informații clasificate, iar avocatului inculpatului i se poate acorda acest acces la cerere. O intervenție a legislativului în acest domeniu, generată exclusiv și nediferențiat doar de acest context al „protocoalelor secrete”, ar aduce grave prejudicii urmăririi penale a multor infracțiuni grave, precum cele de criminalitate organizată sau terorism, deoarece măsurile tehnice executate de S.R.I. la dispoziția parchetelor sau instanțelor de judecată nu au privit numai infracțiunile de corupție, acestea fiind doar cele care au alimentat cel mai tare „Teoria conspirației”, din cauza calității subiecților activi de funcționari publici, înalți funcționari publici sau demnitari.
4 octombrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curții Constituționale, în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care afectează, conform Comisiei de la Veneția, independența justiției.
4 octombrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România: Membrii Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să demonstreze angajamentul față de transparență și responsabilitate, în realizarea rolului CSM de garant al independenței justiției. Forumul Judecătorilor din România a arătat că mult clamata separare a competențelor decizionale privind cariera magistraților nu trebuie să afecteze rolul Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României. Prin urmare, toate atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și a parchetelor revin exclusiv competenței Plenului CSM. În principiu, toate reacțiile publice referitoare la independența justiției trebuie asumate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu cu titlu individual sau cu majorități conjuncturale în cadrul secțiilor sale, aspecte care sunt în măsură să slăbească însuși rolul acestei autorități constituționale. Este inadmisibil ca Plenul CSM să nu aibă niciun fel de reacție în privința modificărilor aduse legilor justiției, criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, deja în vigoare ori, după caz, trimise Președintelui României spre promulgare, multe dintre aceste foarte nocive pentru magistratură, fiind necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare. Este inadmisibil ca secția pentru judecători să discute, netransparent, fără a informa preliminar pe cei 7000 de magistrați români, sub forma unui ”punct de vedere privind unele aspecte vizând independența sistemului judiciar”, o rezoluție semnată de președinți de curți de apel sau înlocuitori ai acestora, fără mandat din partea colegilor, de natură a stabili dacă protocoalele secrete dintre SRI și PICCJ au afectat independența justiției, deşi legalitatea administrării probelor este de competența exclusivă a instanțelor de judecată în materie penală, nefiind admise ingerinţe de niciun fel asupra judecătorilor din aceste instanțe. Este inadmisibil ca secția pentru judecători să răspundă fără motivare discursului unui ambasador, care ridica probleme reale privind activitatea Inspecției Judiciare, în situația în care, strict statistic, studiind ordinea de zi soluționată a ședințelor secțiilor disciplinare și site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (deoarece hotărârile secțiilor actualului CSM în materie disciplinară nu mai sunt publice încă din anul 2017, în pofida transparenței asumate), reiese că, în intervalul 2017-2018, s-au admis 29 de acțiuni disciplinare și s-au respins 24 de acțiuni disciplinare vizând judecători, respectiv au fost admise 11 acțiuni disciplinare și au fost respinse 11 acțiuni disciplinare vizând procurori, procentul de magistrați găsiți nevinovați fiind de aproape jumătate (50%) din cei trimiși în fața secțiilor disciplinare (n.n. – unele acțiuni disciplinare admise inițial au fost respinse de ICCJ). Toate aceste realităţi atrag inevitabil comentarii publice, libertatea de exprimare fiind inviolabilă, potrivit Constituţiei. Este inadmisibil ca Plenul CSM să nu aibă niciun fel de reacție cu privire la declarațiile constante și lipsite de fundament ale diverselor persoane publice, inclusiv primul ministru Viorica Vasilica Dăncilă, referitoare la faptul că ”jumătate dintre magistrații din România au avut ani de zile dosare prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată”, în condițiile în care este vorba în cvasitotalitate despre plângeri fictive, unele anonime, formulate abuziv de părți nemulțumite de soluțiile pronunțate în dosare și nici nu s-a dovedit vreodată punctual influențarea vreunui judecător. Este inadmisibil să se afle din presă ce anume materiale se dezbat pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiții specifice anilor 2000, deși Comisia Europeană a recomandat constant CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării.
Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să continue să își consolideze activitatea de apărare a reputației magistraturii, în mod coerent și eficient, aşa cum a solicitat Comisia Europeană, în cadrul MCV, având obligația de a demonstra angajamentul față de transparență și responsabilitate, în realizarea rolului constituțional al CSM, iar nu să asiste pasiv la decredibilizarea magistraturii, inclusiv prin propagarea mesajului transmis de diverse persoane publice cu privire la faptul că justiția se realizează sub presiunea sau influența unor factori externi, de natură a afecta independența și imparțialitatea judecătorilor.
11 octombrie 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a depus un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României, în legătură cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, formulată de Prim-ministru, la data de 2 octombrie 2018, conflict determinat de pretinsul „refuz explicit al instanţei supreme de a aplica o lege adoptată de Parlament”, și invocata ”substituire, în acest mod, implicit, autorității legiuitoare”.
20 octombrie 2018: Prin Avizul nr. 930 din 20 octombrie 2018, CDL-PI(2018)021, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) a sugerat României să “reexamineze și să modifice dispozițiile care reglementează infracțiunile legate de corupție, în special darea de mită (articolul 290), traficul de influență și cumpărarea de influență (articolele 291 și 292), delapidarea (articolul 295) și abuzul în serviciu (articolul 297); să reexamineze și să modifice, în lumina observațiilor formulate în aviz, alte dispoziții cu un impact mai general, cum ar fi cele referitoare la termenul de prescripție (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) și compromiterea intereselor justiției (articolul 277 CP); să reexamineze și să modifice dispozițiile privind măsurile de confiscare extinsă (art. 1121), definiția termenului ”funcționar public” (articolul 175) și dispozițiile privind pedepsele accesorii (articolul 65), pentru a le alinia la obligațiile internaționale asumate de Statul român” (în ceea ce privește modificările aduse Codului penal), respectiv ”revizuiască amănunțit legea modificată în ansamblul său, ținând cont de observațiile specifice prezentate în aviz, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcționării sistemului de justiție penală. Deși întregul set de amendamente ar trebui revizuit în detaliu, în special normele privind comunicarea privind investigațiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), limitări ale standardelor probatorii și imposibilitatea de a utiliza anumite mijloace de probă (articolul 139 alineatele 139, 143, 153, 168) și dreptul de a fi informat și de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 și 92) ar trebui modificate în esență, iar dispozițiile finale și tranzitorii să fie reexaminate” (în ceea ce privește modificările aduse Codului de procedură penală).
24 octombrie 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România a trimis un Memoriu amicus curiae pentru Curtea Constituțională a României, în legătură cu cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, pretins conflict determinat de semnarea protocoalelor secrete cu Serviciul Român de Informații.
24 octombrie 2018: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România solicită Avocatului Poporului sesizarea imediată a Curții Constituționale, în ceea ce privește dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care afectează, conform Comisiei de la Veneția, independența justiției.
25 octombrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor solicită ferm Ministrului Justiției, dl. Tudorel Toader, să abandoneze imediat procedura de revocare a Procurorului General al României, dl. Augustin Lazăr. Se arată că, o astfel de procedură, care ocolește practic garantul independenței justiției, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui rol este unul pur decorativ, și care nesocotește dreptul la apărare al procurorului supus revocării a fost profund criticată de Comisia de la Veneția, GRECO și Comisia Europeană și pune în pericol parcursul României în Uniunea Europeană și în Consiliul Europei și însăși existența democratică a statului român, nemaivorbind de semnalul negativ și descurajant transmis unei părți importante a corpului magistraților. În contextul modificării pachetului de legi privind funcționarea sistemului judiciar din România, Comisia de la Veneția a subliniat, în cuprinsul Avizului nr. 924/2018, „necesitatea asigurării autonomiei parchetelor din perspectiva modalității de numire și revocare din funcție a procurorilor șefi, astfel încât să se asigure protecția magistraților față de imixtiuni politice”. Se constată, pe de o parte, o creștere a implicării factorului politic în activitatea Ministerului Public, iar pe de altă parte, necesitatea unor „garanții corespunzătoare în ceea ce privește transparența, independența și sistemul de control și echilibru al puterilor în stat”. Astfel, în același sens, Comisia a statuat că ”o măsură principală pentru a întări independența parchetelor și a procurorilor ar consta în revizuirea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituției României, prevederilor articolul 132 (1) al Constituției României. La nivel legislativ s-ar putea avea în vedere, în privința chestiunii revocării, modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu.” Această viziune privind creșterea independenței Ministerului Public și, concomitent, excluderea vreunei ingerințe a factorului politic în activitatea parchetelor este constantă în opiniile Comisiei de la Veneția, în special raportat la situația României. Desfășurarea unei proceduri de revocare cu nesocotirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui aviz are caracter consultativ, și fără a oferi un drept la apărare procurorului supus revocării nu ține seama nici de Rapoartele Comisiei Europene din cadrul MCV, nici de Criteriile de la Copenhaga, procurorii de rang înalt fiind trecuți practic sub controlul exhaustiv și nelimitat al Ministrului Justiției, fiind desconsiderat rolul Consiliului Superior al Magistraturii în gestionarea carierei acestor magistrați. Cât timp un procuror șef poate fi revocat la aprecierea discreționară a unui om politic, fie el și ministru al justiției, nu mai poate fi vorba de vreo independență, fiind creată o influență politică excesivă. În consecință, privită în acest context, revocarea din funcție a procurorilor de rang înalt ignoră standardele europene și numeroase principii internaționale.
26 octombrie 2018: Aproximativ 1700 de magistrați susțin, cu titlu individual, solicitarea adresată Ministrului Justiției de a abandona imediat procedura de revocare a Procurorului General al României.
30 octombrie 2018: Instanțele și parchetele care susțin, ca urmare a votului din adunările generale, solicitarea adresată ministrului justiției de a abandona imediat procedura de revocare a procurorului general al României.
5 noiembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România publică refuzul comunicat de Avocatul Poporului referitor la memoriile adresate în scopul sesizării Curții Constituționale referitor la neconstituționalitatea unor aspecte din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
5 noiembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a publicat traducerea în limba română a Avizului emis la 20 octombrie 2018 de Comisia de la Veneția privind modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
13 noiembrie 2018: Se publică Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV, confirmându-se studiile și luările de poziție ale Asociației Forumul Judecătorilor din România. Comisia Europeană subliniază că mai multe modificări problematice aduse legilor justiţiei afectează independența magistraților și limitează rolul Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței sistemului judiciar, cum ar fi: noul sistem de numire și revocare a procurorilor-șefi și rolul ministrului justiției în această procedură; limitări cu privire la libertatea de exprimare și de informare, materializată în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”; răspunderea materială a magistraților, percepută ca oferind posibilitatea de fi utilizată ca un mijloc de exercitare a unor presiuni asupra magistraților, în condiţiile în care oferă Ministerului Finanțelor posibilitatea ca, pe baza propriei evaluări, să lanseze o acțiune în regres împotriva unui magistrat care a comis o eroare judiciară, cu un rol consultativ pentru Inspecția Judiciară. Rolul decisiv în stabilirea acțiunii este acordat Inspecției Judiciare și Ministerului Finanțelor, nu Consiliului Superior al Magistraturii; o nouă secţie pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor, în condiţiile în care nu a fost clarificată justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici şi a fost eludată importanţa experienţei DNA în investigarea și urmărirea cazurilor de corupție din rândul magistraților; revocarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o moțiune de cenzură/o petiție din partea instanțelor și a parchetelor, care ar risca să afecteze echilibrul dintre răspunderea și stabilitatea și independența membrilor CSM; eliminarea din statutul procurorilor a referinței anterioare la independența acestora, care, cumulat cu alte măsuri și având în vedere contextul politic complex existent în prezent în România, tinde în opinia Comisiei și mai mult să consolideze controlul ierarhic și autoritatea ministrului justiției și implică riscul apariției unor interferențe politice în cauzele penale; stimularea pensionării anticipate, coroborat cu perioada de formare sporită pentru intrarea în magistratură este apreciată a crea riscuri serioase de perturbare a gestionării resurselor umane în sistemul judiciar, cu consecințe asupra eficienței și a calității acestuia.
Comisia Europeană a formulat mai multe recomandări, printre care: punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, care a arătat că impactul deciziei Curții Constituționale din 30 mai 2018 ar putea avea consecințe mai ample asupra statutului procurorilor în general, întărind competențele ministrului justiției în relația cu procurorii, în vreme ce, din contră, ar fi important, mai ales în contextul actual, să fie întărită independența procurorilor și menținut sau sporit rolul instituțiilor, precum Președintele României sau CSM, susceptibile să contrabalanseze influența ministrului, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor articolului 132 alin. (1) al Constituției României şi modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu; implementarea în Codul de conduită pentru parlamentari, în curs de elaborare în Parlament, a unor prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și precizarea clară a respectării de către parlamentari și procesul parlamentar a independenței sistemului judiciar; încheierea reformei Codului penal și a Codului de procedură penală în această etapă, în acord cu îngrijorarea exprimată de către Comisia de la Veneția în legătură cu faptul că „luate separat, dar mai ales având în vedere efectul lor cumulativ, multe modificări vor afecta grav eficacitatea sistemului de justiție penală din România în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor legate de corupție, a infracțiunilor violente și criminalității organizate”; asigurarea de către Guvern și Parlament a unei transparențe totale, a consultării cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legat de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016; adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor, pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită cu scopul de a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării, o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale.
Comisia Europeană a semnalat, deopotrivă, că începând cu anul 2017, Inspecția Judiciară a fost implicată într-o serie de măsuri controversate în ceea ce privește o serie de investigații disciplinare inițiate împotriva tuturor șefilor instituțiilor judiciare, efectuând, de asemenea, controale de gestiune, la cererea Ministerului Justiției și controale tematice la biroul Procurorului General și la DNA, iar în cel puțin două cazuri, informații „potențial înșelătoare” au ajuns în domeniul public înainte de încheierea controlului, fiind utilizate în dezbaterea publică. Se reaminteşte că în avizul privind legile justiției, Comisia de la Veneția și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor cuprinse în Legea nr. 303/2014 modificată. Comisia Europeană a subliniat ca domeniu de îngrijorare faptul că DNA pare să fi fost un obiectiv specific în ceea ce privește exercitarea de presiuni care ar putea afecta independența sa. Astfel, se arată că, pe lângă criticile intense din partea politicienilor de rang înalt apărute în spațiul public și în presă, faptul că atât demiterea procurorului-șef în funcție, cât și numirea unui nou procuror-șef al DNA nu au ținut seama de avizul clar și ferm al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a ridicat îndoieli majore cu privire la proces. O îngrijorare suplimentară a fost reprezentată de implicarea Inspecției Judiciare, care a lansat mai multe proceduri disciplinare împotriva fostului procuror-șef al DNA, precum și de utilizarea acestor rapoarte disciplinare, nefinalizate şi respinse de CSM, pentru a justifica demiterea. Comisia Europeană a criticat modul în care Inspecţia Judiciară a comunicat public informații selective privind numărul de dosare penale în care au fost implicați magistrați, percepută ca implicarea într-o dezbatere politică într-un mod care dăunează imparțialității acestei instituţii. Nu este uitată atitudinea Inspecţiei Judiciare, calificată ca extindere a presiunii asupra Înaltei Curţi de Casație și Justiție, în special asupra secției penale, menţionându-se că, din noiembrie 2017, Inspecția Judiciară a efectuat mai multe sesizări disciplinare împotriva președintelui Înaltei Curți.
18 noiembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a adresat un Apel către Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern pentru respectarea obligațiilor asumate de Statul român în cadrul Uniunii Europene și al Consiliului Europei.
Asociaţia a dezavuat luarea de poziție a CSM, reamintind opiniei publice că, independent de declaraţiile asumate la nivel strict individual de către membri ai CSM, prin Hotărârea Plenului nr. 974 din 28.09.2017, acesta a statuat instituţional că „proiectul (de modificare a legilor justiţiei) se înscrie într-o tendinţă de evident regres” şi că „viciile grave de fond ale proiectului impun avizarea negativă a acestuia”. Atitudinea pretins „pozitivă” a CSM faţă de aceste proiecte de legi este contrazisă de însuşi penultimul paragraf al anexei acestei hotărâri, care învederează că „în ansamblu, viciile de neconstituţionalitate semnalate şi disfuncţionalităţile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar putea genera în organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar nu permit o soluţie de avizare favorabilă, cu observații”. În ceea ce privește evoluţia poziţiei instituţionale exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii faţă de înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin Hotărârea Plenului CSM nr.974 din 28.09.2017, la emiterea avizului negativ, s-a reținut că înființarea acestei secții nici măcar nu a fost supusă consultării instanțelor judecătorești și a parchetelor, iar președintele CSM de la acea dată, d-na judecător Mariana Ghena, afirma ferm, la 09.12.2017, într-un interviu acordat după ieșirea de la dezbaterile parlamentare, acest aviz negativ privind secția specială care îi va ancheta pe magistrați, considerând nu este necesară și nu are o justificare. Cu privire la concluzia raportului vizând necesitatea numirii imediate de către Consiliul Superior al Magistraturii a echipei interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi a numirii, în termen de 3 luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspecţiei Judiciare, CSM afirmă că „este în curs de derulare procedura de transparenţă decizională prealabilă adoptării noului Regulament pentru numirea în funcţie a inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, ceea ce impietează asupra celerităţii procedurii”, însă nu s-a oferit nicio explicație concretă privitoare la neparcurgerea acestei proceduri la un moment anterior, de ce nu au fost făcute propuneri de amendamente în cadrul procesului legislativ de modificare a Legii nr. 317/2004 (unele dispoziții vizând chiar situația conducerii Inspecției Judiciare) pentru a evita situații de aceeași natură pe viitor, fiind cunoscută posibilitatea suspendării executării unui act administrativ cu caracter normativ, cum este Regulamentul adoptat de CSM, spre deosebire de regimul legilor organice. Referitor la eliminarea calității de titular al acţiunii disciplinare pe care ministrul justiției o avea anterior cu privire la magistrați, fără a nega abrogarea acestor dispoziții de Parlament, este de neînțeles de ce, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018, s-a simțit nevoia de a se reintroduce în legislație posibilitatea ministrului justiției de a sesiza Inspecția Judiciară în vederea efectuării de verificări în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de procurori, în condițiile în care astfel de sesizări sunt interpretate de opinia publică drept forme de presiune inerente.
28 noiembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a publicat observații privind aspecte de neconstituţionalitate ale Legii privind aprobarea OUG nr.92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției și argumente pentru trimiterea unor întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene.
7 decembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au publicat Observații cu privire la semnalele vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare a unei Ordonanțe de urgență a Guvernului pentru amnistierea/grațierea unor pedepse.
12 decembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție au publicat observații cu privire la semnalele vehiculate în spațiul public privind iminenta adoptare de către Guvern a unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală.
13 decembrie 2018: Se publică Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind mecanismul de cooperare și de verificare, 12 decembrie 2018: ”6. Reamintind performanța pozitivă importantă a României în cadrul mecanismului în anii precedenți, Consiliul subliniază importanța absolută a garantării și a consolidării în continuare a progreselor obținute până acum. Consiliul ia act de faptul că raportul Comisiei evidențiază o serie de îngrijorări serioase și de evoluții negative care au pus sub semnul întrebării caracterul ireversibil și durabil al reformelor. Pentru a pregăti terenul pentru o încheiere cu succes a mecanismului pentru România în viitorul apropiat, evoluțiile negative și îngrijorările evidențiate în raport trebuie abordate în totalitate și în mod decisiv, inclusiv prin aderarea la recomandările formulate de Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și GRECO și prin îndeplinirea tuturor recomandărilor-cheie făcute de Comisie. 7. România trebuie să restabilească ritmul pozitiv al reformelor și să acționeze prompt, în special în ceea ce privește recomandările-cheie suplimentare formulate de Comisie referitor la independența sistemului judiciar și reforma sistemului judiciar, combaterea corupției la toate nivelurile, precum și referitor la alte aspecte privind integritatea subliniate în raport. În acest context, Consiliul reafirmă importanța unui angajament politic fără echivoc, constant și cuprinzător față de îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul mecanismului, inclusiv, în special, a unui consens politic de a respecta independența sistemului judiciar în conformitate cu recomandările-cheie făcute de Comisie. În acest context, Consiliul subliniază, totodată, importanța Direcției Naționale Anticorupție (DNA). 8. Consiliul se așteaptă în continuare ca Bulgaria și România să respecte pe deplin toate recomandările-cheie rămase, corespunzătoare fiecărei țări, incluse în rapoartele Comisiei, a căror îndeplinire va conduce la încheierea provizorie a obiectivelor de referință individuale, cu excepția cazului în care evoluțiile din țările respective pun sub semnul întrebării sau inversează în mod clar cursul progreselor înregistrate. Reamintind faptul că rapiditatea procesului va depinde exclusiv de progresele realizate de Bulgaria și, respectiv, de România, Consiliul observă că, în măsura în care toate obiectivele de referință respective sunt îndeplinite în totalitate într-un mod ireversibil și durabil în viitorul apropiat, mecanismul ar trebui ulterior încheiat. În acest context, Consiliul subliniază că, pentru ca obiectivele de referință să fie închise, toate recomandările-cheie aferente ale Comisiei ar trebui să fie îndeplinite. 9. Consiliul reafirmă că mecanismul de cooperare și de verificare continuă să aibă un rol determinant în realizarea de progrese. Acesta rămâne un instrument adecvat de sprijinire a Bulgariei și a României în eforturile lor respective de reformă, astfel încât fiecare dintre ele să înregistreze rezultatele concrete și durabile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor mecanismului. Consiliul reamintește că este dispus în continuare să sprijine eforturile Bulgariei și României în acest sens prin asistență din partea UE și la nivel bilateral. Până la îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor obiectivelor de referință respective prin intermediul unui proces de reformă substanțial și durabil, aspect pe care Consiliul îl așteaptă în acest cadru, mecanismul rămâne în vigoare. Până atunci, Consiliul invită Comisia să își continue raportarea și așteaptă cu interes următoarele rapoarte ale acesteia privind Bulgaria și România, prevăzute pentru a doua jumătate a anului 2019. Consiliul salută intenția Comisiei de a continua monitorizarea atentă a situației din Bulgaria și România și de a informa cu regularitate Consiliul în acest sens.”
17 decembrie 2018: Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa sistemului judiciar față de afirmaţiile recente ale Președintelui Camerei Deputaților, Liviu Nicolae Dragnea, din data de 16 decembrie 2018. Aproximativ 700 de magistrați susțin, cu titlu individual, solicitarea adresată de FJR Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea independenței sistemului judiciar.
No related posts.
