Proiectul „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” a demarat la data de 5 septembrie 2018, urmare a semnării contractului de finanțare între Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de lider de parteneriat, și Autoritatea de Management a Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. În prezent, proiectul se află în derulare.
Obiectivul general urmărit prin proiectul TAEJ era îmbunătățirea și abordarea unitară a comunicării publice la nivelul sistemului judiciar în vederea consolidării imaginii acestuia, asigurarea unei transparențe sporite în interiorul și exteriorul sistemului, precum și îmbunătățirea accesului la justiție prin creșterea gradului de informare, conștientizarea drepturilor cetățenilor și dezvoltarea culturii juridice.
Una dintre componentele proiectului a avut în vedere, printre altele, elaborarea unui îndrumar cuprinzând linii directoare pentru utilizarea de către judecători, procurori și instituțiile din sistemul judiciar a spațiului social media/ platformelor on-line, în vederea creșterii încrederii în justiție și pentru promovarea unei corecte informări a opiniei publice cu privire la activitatea sistemului judiciar și serviciile furnizate de acesta, inclusiv din perspectiva noii Strategii de comunicare care ar urma să fie elaborată în cadrul proiectului.
Practic, îndrumarul ar trebui să aibă ca finalitate clarificarea poziționării judecătorilor și procurorilor în spațiul on-line media, astfel încât să nu mai existe efecte negative cu privire la integritatea și imaginea sistemului judiciar, prin elaborarea unui îndrumar în domeniu, inclusiv din perspectiva deontologiei profesionale.
Pornind de la aceste obiective, în luna septembrie, Îndrumarul elaborat și redactat sub autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii a fost comunicat către instanțe și parchete, în vederea formulării de observații și propuneri. După soluționarea observațiilor și propunerilor, forma rezultată a Îndrumarului ar urma să ajungă, în vederea aprobării, la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Observațiile și propunerile AFJR:
- În primul rând, Îndrumarul trebuie să respecte legislația în vigoare și să cuprindă linii directoare orientative pentru magistrați (recomandări), nicidecum să instituie noi interdicții și obligații, iar, pe de altă parte, modalitatea de formulare trebuie să fie ghidată de regulile de tehnică legislativă instituite prin Legea nr.24/2000. Liniile orientative ale Îndrumarului ar putea servi ulterior atât destinatarilor, în reglarea conduitei pentru a nu pătrunde în sfera de incidență a vreunei abateri disciplinare sau încălcări a Codului deontologic, cât și instituțiilor însărcinate cu stabilirea răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor pentru comiterea diferitelor abateri disciplinare prin utilizarea social media. Așadar, este necesară o mare atenție la modul de redactare a paragrafelor din cadrul Îndrumarului.
- Partea I a Îndrumarului conține informații de natură a facilita înțelegerea mediului on-line de către magistrați, iar Partea a II-a, după cum reiese și din titlu, ar trebui să instituie standarde deontologice și recomandări (pornind de la statutul legal al judecătorilor și procurorilor, Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată). Astfel, Îndrumarul nu ar trebui să instituie alte standarde, ci să le detalieze conform specificului pe cele existente, forța sa juridică (instituie linii directoare, orientări, recomandări) trebuind să fie reflectată în toate paragrafele sale.
- Cu toate acestea, Îndrumarul este formulat în mare parte într-o manieră imperativă, prin utilizarea expresiilor/cuvintelor care implică interdicții și obligații: se interzice, trebuie, nu pot, sunt interzise (Partea a II-a, paragrafele 10, 12, 13, 18, 21, 27, 28, 37, 46, 50 teza a II-a, 51). Aceste texte ar trebui reformulate, putându-se utiliza expresii specifice recomandărilor: se recomandă, este recomandabil, sunt invitați, se propune, se sugerează, este indicat, este adecvat sau nu este adecvat, este potrivit sau este nepotrivit etc. Nu ar trebui ca în conținutul Îndrumarului să fie reluate anumite interdicții legale existente, în măsura în care acestea nu prezintă aspecte specifice, de detaliu în social-media. Spre exemplu, paragraful 18 reia, pur și simplu, o interdicție existentă în statutul legal și în Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.
- Paragraful 17 („Se recomandă ca judecătorii și procurorii să evite postarea de fotografii sau text care prezintă produse și servicii, chiar dacă au fost folosite în scop personal”) este neintelegibil, neînțelegându-se la ce se referă, neputându-se identifica finalitatea recomandării. În plus, cuvântul text ar trebui folosit la plural, texte.
- Paragraful 21 explică necesitatea respectării obligației de rezervă atunci când magistratul își exercită libertatea de exprimare în social media doar prin păstrarea demnității și prestigiul funcției judiciare, precum și prin imparțialitatea și independența sistemului judiciar. Terminologia utilizată este inadecvată, astfel exprimarea „…pe social media, adică să…” nu reflectă un limbaj juridic. Textul ar putea fi reformulat astfel: „Judecătorii și procurorii sunt invitați să dea dovadă de prudență, astfel încât utilizarea social media să nu atragă nerespectarea obligației de rezervă.”
- Paragraful 26, „Se recomandă ca judecătorii și procurorii să manifeste precauție și vigilență atunci când își exprimă opiniile pe social-media pentru a nu fi instrumentalizate partizan”, nu este suficient de clar, neidentificând cel fel de partizanat ar trebui evitat, pentru că în mod normal ideile înglobează o opțiune, o variantă. Pe de altă parte, cuvântul „instrumentalizate” nu se regăsește în Dicționarul explicativ al limbii române. Substantivul instrumentalizare este definit în DEX ca alcătuire a documentelor necesare pentru declanșarea unei acțiuni juridice. Textul trebuie înlăturat integral, în contextul în care nu pot fi identificate o ipoteză clară și o finalitate legitimă a normei instituite.
- Paragraful 27 instituie în parte o interdicție inutilă: „Injuriile, amenințările, șantajul, atacurile la persoană și reacțiile emoționale puternice de demonizare a unor acțiuni sunt interzise”. Amenințarea și șantajul constituie infracțiuni, existând o protecție penală – art. 206 și art. 207 din C.pen., iar dacă un judecător adresează injurii publice unei persoane răspunde disciplinar, regăsindu-se în legislația actuală suficiente norme cu forță juridică. Textul poate fi reformulat în sensul următor: „Judecătorii și procurorii sunt invitați să nu se implice în dezbateri în mediul on-line în care sunt folosite, ca argumente, atacurile la persoană, jignirile.”
- Enumerarea comentariilor interzise de la paragraful 28 „…rasiste, xenofobe și sexiste”, ar trebui să fie înlocuită cu sintagma „comentariile discriminatoare”. Oricum, nu doar cele trei categorii de criterii de discriminare sunt relevante, existând și alte criterii decât cele menționate (spre exemplu, în funcție de credință, limbă, origine etnică etc.). Discriminarea directă sau indirectă este oricum interzisă prin Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, astfel că Îndrumarul ar putea, eventual, să facă referire la comentarii care ar putea crea aparența sau ar putea fi ușor asociate cu discriminarea.
- Recomandările de la paragrafele 34 și 35 sunt neclare, neputându-se identifica standardul dorit. Pe de altă parte, a polariza însemnă a aduna, a strânge, a concentra în jurul său, astfel că recomandarea adresată judecătorilor și procurorilor de a fi precauți cu privire la manifestarea indignării pentru a evita polarizarea nu este exactă. Exprimarea indignării este o formă de manifestare și răspândire a unei idei, iar scopul unei idei exprimate public este de a fi diseminată și susținută, de a influența. Astfel, este greu de înțeles de ce ar fi de nedorit polarizarea ideii. Totodată, postările multiple, câtă vreme nu au loc în cadrul exercitării unei atribuții de serviciu, nu ar trebui să fie considerate nepotrivite, doar din perspectiva frecvenței acestora. Paragraful 35 ar trebui reformulat în sensul ca activitatea magistratului în mediul on-line să nu se realizeze în timpul programului de lucru, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
- Și enumerarea comentariilor interzise de la paragraful 37 „…rasiste, xenofobe și sexiste”, după cum am precizat anterior, ar trebui să fie înlocuită cu sintagma „comentariile discriminatoare”. În plus, conținutul paragrafului ar trebui reformulat în sensul unei recomandări. Magistrații nu trebuie să fie obligați să modereze discuțiile altor persoane atașate propriilor postări, nu trebuie să fie însărcinați să devină moderatori de discuții, chiar dacă ei au generat o postare.
- Paragraful 39 recomandă magistraților să evite orice fel de aluzie (cuvânt, expresie sau frază prin care se face referire la o întâmplare sau la o persoană, fără a o numi), însă formularea este una generală, neînțelegându-se finalitatea acestei recomandări. De altfel, nu orice aluzie trebuie catalogată ca neclară. Aluziile pot fi asociate inclusiv umorului. Astfel, în lipsa identificării precise a scopului legitim al normei de îndrumare, textul ar trebui înlăturat.
- Paragraful 40 nu are în vedere faptul că mesageria social media constituie un sistem informatic protejat, iar mesajele private sunt protejate atât în plan civil, cât și prin mijloace penale în anumite condiții. Accesul ilegal la un sistem informatic constituie infracțiune (art. 360 din C.pen.), iar corespondența, inclusiv cea electronică este protejată de legea penală (divulgarea secretului corespondenței – art. 302 alin. (2) și (4) din C.pen.). Așadar, aceste discuții private trebuie să rămână private, astfel că recomandarea de la paragraful 40 interferează nepermis cu dreptul la viață privată, trebuind înlăturată. Este inacceptabil a se recomanda/a se impune magistratului să nu își exprime deschis opiniile personale privind orice domeniu, temă, subiect de interes în viața sa privată, recomandarea nefiind proporțională cu scopul urmărit (prezervarea demnității funcției judiciare).
- Potrivit paragrafului 45, „judecătorii și procurorii trebuie să acorde atenție sporită pentru evitarea situațiilor în care prietenia pe o rețea de socializare cu un politician ar putea fi utilizată în luptele și controversele politice”, cu toate că în paragraful anterior se menționează că „faptul de a fi prieten pe o rețea de socializare cu un politician nu este în sine o împrejurare care să poată fi interpretată ca fiind una prin care se exprimă apartenența sau simpatia politică (…)”. Așadar, recomandarea ar trebui să vizeze modul de relaționare al magistratului cu politicienii pe rețeaua de socializare, iar nu simpla „prietenie”. Pe de altă parte, nu vedem cum ar putea magistratul să prevină situația în care simpla „prietenie” pe rețeaua de socializare cu un politician ar fi utilizată în disputele politice. Este utopic să se creadă că ar putea fi prevenite prin „atenția sporită” a magistratului asemenea conduite nedorite ale terților.
- Deși „prietenia” pe Facebook cu avocații nu este considerată o prietenie în viața privată a magistratului, totuși, paragraful 46 instituie interdicția de a accepta în lista de prieteni avocații părților din cauzele aflate pe rol. Credem că, deși există scopul legitim al protejării aparenței de imparțialitate a magistratului, ar trebui ca formularea textului să respecte natura juridică a Îndrumarului, în sensul de a se indica o conduită orientativă, de recomandare.
- Recomandarea de la paragraful 47 este lipsită de rațiuni logice. Avantajul rețelelor de socializare este tocmai că oferă conexiune multilaterală, permițând diseminarea rapidă a ideilor. „Prietenia” multiplă pe o rețea de socializare nu are semnificația unei reale prietenii cum, de altfel, se recunoaște și prin Îndrumar. Cu toate acestea, se recomandă magistratului să nu se împrietenească cu oricine, „doar din dorința de a avea mai mulți prieteni”. Prietenia pe rețelele de socializare poate constitui o condiție pentru a permite accesul la informația diseminată de magistrat, astfel că recomandarea este una fără un scop legitim.
- În cadrul paragrafului 50 teza a II-a este evidențiată, sub formă de obligație, necesitatea ca judecătorul și procurorul să-și informeze membrii familiei și prietenii apropiați care au conturi pe social media despre obligațiile etice și profesionale ale magistratului. După cum s-a precizat anterior, Îndrumarul nu trebuie să instituie obligații suplimentare în sarcina magistratului, altele decât cele care rezultă din legislația în vigoare. Această formulare se constituie într-o intruziune în viața privată a judecătorilor și procurorilor, nefiind proporțională cu scopul urmărit (aparent reprezentat de reputația magistratului și demnitatea profesiei). Astfel, textul trebuie reformulat în varianta unei recomandări, sugestii, propuneri.
- Aceeași problemă se regăsește și la paragraful 51, unde, în loc de recomandare, redactorul a utilizat sintagma „trebuie să se asigure”. Acest text obligă judecătorii și procurorii să aibă cunoștințe care să permită identificarea situațiilor în care la conturile personale ale acestora de social media au acces alte persoane.
Totodată, în conținutul Îndrumarului se regăsesc formulări nepotrivite sau inadecvate unui limbaj juridic, precum și erori gramaticale, care îngreunează înțelegerea recomandării pe care ar trebui să o cuprindă:
– Paragraful 8 „Judecătorii și procurorii nu trebuie, în contextul folosirii rețelelor de socializare, să interfereze cu o cauză în curs” – „a interfera” = a se suprapune compunându-și efectele, a produce fenomenul interferenței; a se suprapune, a se încrucișa, a se combina. Astfel, este improprie formularea „să interfereze…”, putând fi folosite sintagme precum: „să-și exprime opinia despre o cauză aflată în curs de soluționare”;
– Paragraful 10 teza a II-a: „… De asemenea, sunt interzise orice inițiativă sau promovare directă sau indirectă a unor strategii, idei, măsuri ale unor partide politice„. Textul ar trebuie reformulat astfel:„… este interzisă orice inițiativă politică sau promovare directă ori indirectă a unor strategii, idei, măsuri ale partidelor politice”;
– Paragraful 12: Dincolo de formularea imperativă improprie unui îndrumar, redactorul pune accentul pe asocierea cu campaniile sau grupurile activiste care poate submina prestigiul magistraților și al sistemului judiciar, fără să ofere niciun fel de detaliu despre modul în care ar putea fi subminate valorile identificate în text. Astfel, îndrumarul instituie o interdicție într-o formulare specifică legii, neindicând nicio orientare, direcție, recomandare pentru magistrat care să îl sprijine efectiv în activitatea în mediul on-line, care să prevină comiterea unei abateri disciplinare sau o încălcare a Codului deontologic;
– Paragraful 14: „Se recomandă atenție deosebită la pozele de la evenimente sociale, precum: petreceri/cocktailuri/reuniuni sociale și altele asemenea, postate pe social-media, deoarece pot fi expuse public alte persoane, care poate nu își doresc acest lucru. Ac lucru.” Cuvintele subliniate ar trebui înlocuite cu expresiile „…social media…”, „… persoane care nu își doresc…”;
– Paragraful 23: conține o eroare gramaticală: „… de a promova și proteja drepturile omului recunoscute universal, libertăți fundamentale și statul de drept”, corect fiind „…libertățile fundamentale și statul de drept.”;
– Paragrafele 30, 31: cuvintele/sintagmele „bagatelizeze”, ”opinii bine cântărite” sunt inadecvate stilului juridic;
– Paragrafele 42, 43, 44: cuprind repetiția „Faptul de a fi prieten”, acestea putând fi sistematizate;
– Paragraful 50, 51: sintagma „social-media” ar trebui înlocuită cu „social media”.
– Paragraful 57: conține la finalul normei de recomandare o eroare gramaticală: „… birouri de informare, etc.)”, varianta corectă fiind, potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, fără utilizarea virgulei înainte de etc.;
– Paragraful 66: sintagma „malițioase” este improprie rigorii juridice care trebuie să se regăsească inclusiv în ghiduri și îndrumare, astfel că se propune înlocuirea acesteia cu formule mai cuprinzătoare, spre exemplu „inadecvate”.
– în cadrul Concluziilor: formularea „Pentru a naviga în siguranță acest spațiu online” ar trebui înlocuită cu „Pentru a naviga în siguranță în acest spațiu online”.
În concluzie, solicităm Consiliului Superior al Magistraturii revizuirea Îndrumarului, în sensul de a-l readuce la obiectivul specific declarat la debutul proiectului. În forma actuală, pe lângă aspectele de formă precizate anterior, Îndrumarul nu identifică în toate paragrafele sale linii directoare pentru utilizarea de către judecători și procurori a spațiului social media sau platformelor on-line, concentrându-se pe stipularea unor interdicții și instituirea unor noi obligații în afara legii.
Chiar dacă scopul general al Îndrumarului de a nu mai exista efecte negative cu privire la integritatea și imaginea sistemului judiciar este unul legitim, acesta nu trebuie să instituie ingerințe în viața privată și libertatea de exprimare a magistratului, mai ales în condițiile în care unele dintre ingerințe, neprevăzute în lege, nici măcar nu respectă condiția de proporționalitate în raport cu măsura aleasă.
Finalitatea clarificării poziționării judecătorilor și procurorilor în spațiul on-line media, trebuie realizată prin identificarea unor linii directoare, orientări specifice, recomandări și îndrumări concrete.
23.09.2019
Asociația Forumul Judecătorilor din România
judecător Dragoș Călin, co-președinte
judecător Lucia Zaharia, co-președinte
No related posts.