Asociația Forumul Judecătorilor din România solicită Guvernului României să nu dea curs unei potențiale inițiative de adoptare a unei ordonanțe de urgență cu privire la prelungirea de drept, prin efectul legii, a mandatului inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, sub forma interimatului până la organizarea unui nou concurs, la o dată incertă.
Deși nu există oficial în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgenţă, cu respectarea principiului transparenței decizionale, în spațiul public a apărut un draft al unui astfel de proiect, a cărui veridicitate nu a fost infirmată de surse oficiale.
Conform notei de fundamentare a acestui proiect, se afirmă în mod inexact că „dispozițiile Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii în vigoare nu reglementează situația în care mandatele funcțiilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct al Inspecției Judiciare expiră înainte de finalizarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcții”.
O astfel de dispoziție legală expresă nu există însă nici în cazul altor funcții de conducere din sistemul judiciar (președinți de instanțe, președinți de secție, procurori șefi etc.), ceea ce nu a împiedicat aplicarea remediului legal existent în legislația de drept comun, respectiv în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care reglementează instituția juridică a delegării într-o funcție de conducere de către Consiliul Superior al Magistraturii.
În acest sens, un membru CSM, doamna judecător Andrea Chiș, a solicitat printr-o scrisoare deschisă, din data de 28 august 2018, inițierea de către CSM a procedurii de delegare în funcțiile de conducere ce urmează a se vacanta la data de 1 septembrie 2018 în cadrul Inspecției Judiciare.
Hotărârea Plenului CSM nr. 159 din 9 martie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru numirea în funcţie a inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare a fost suspendată printr-o hotărâre judecătorească pronunțată de Curtea de Apel București, astfel că prelungirea automată, sub forma interimatului, a mandatelor actualei conduceri a Inspecției Judiciare s-ar face sine die, prin efectul unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului, pe o durată nedeterminată, fără posibilitatea de exercitare de către CSM a atribuției prevăzute de lege de a dispune delegarea în funcții de conducere prin evaluarea proiectelor inspectorilor judiciari care optează pentru asigurarea interimatului.
Conform dispozițiilor art. 133 alin. 1 din Constituția României, „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei”, ceea ce presupune exercitarea puterii de a aprecia nu numai cu privire la numirea Inspectorului-şef şi a inspectorului-şef adjunct al Inspecției Judiciare, în condițiile art. 67 din Legea nr. 317/2004, ci și cu privire la delegarea într-o astfel de funcție de conducere devenită vacantă prin expirarea mandatului, în condițiile art. 57 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În acest fel, se respectă principiul de drept „specialia generalibus derogant”, conform căruia legea generală se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie specială contrară într-o materie dată, dar și principiul simetriei juridice, potrivit căruia competența de a dispune măsuri provizorii (delegarea unui inspector judiciar pentru asigurarea interimatului) revine aceleiași autorități publice care are atribuția de a dispune numirea definitivă într-o atare funcție de conducere, deci Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
O intervenție legislativă printr-o Ordonanță de urgență a Guvernului poate avea ca efect nu acoperirea unei pretinse „lacune legislative”, cum se arată în nota de fundamentare, ci amputarea unei atribuții a Consiliului Superior al Magistraturii, în virtutea rolului său constituțional de garant al independenţei justiţiei, ceea ce ar putea contraveni literei și spiritului legii, dar și Constituției României, deoarece ar introduce în circuitul juridic posibilitatea exercitării unei funcții de conducere pe o perioadă nedeterminată, prin prelungire automată, ca efect nediferențiat al legii, a unui mandat expirat, fără nicio posibilitate de exercitare de către CSM a marjei de apreciere care este de esența rolului său constituțional.
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că „autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate” (spre exemplu, Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 şi Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012).
Totodată, instanţa de control constituţional a constatat că, „deşi normele de tehnică legislativă nu au valoare constituţională, prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare” (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 445 din 16 septembrie 2014).
Totodată, prin Decizia nr. 61 din 13 februarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004, Curtea Constituțională a stabilit că „respectarea standardelor de claritate şi predictibilitate a legii a devenit o cerinţă de rang constituţional”.
În măsura în care o atare Ordonanță de Urgență ar fi adoptată cu efecte intuitu personae (respectiv în favoarea actualei conduceri a Inspecției Judiciare), Asociația Forumul Judecătorilor din România va exercita toate mijloacele legale pentru a aduce în făgașul constituțional rolul Consiliului Superior al Magistraturii și pentru a proteja statutul judecătorilor și procurorilor, având în vedere că inspectorul-șef are atribuții concrete în procedura disciplinară, confirmând sau infirmând rezoluțiile inspectorilor judiciari.
judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte
judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte
No related posts.