Ziare.com: INTERVIU Judecatorul care a conceput sesizarile la CJUE in cauzele din Romania vizand statul de drept: „Este nevoie de o vointa politica majoritara pentru masuri legislative urgente”

INTERVIU Judecatorul care a conceput sesizarile la CJUE in cauzele din Romania vizand statul de drept: „Este nevoie de o vointa politica majoritara pentru masuri legislative urgente”

de Ionel Stoica

In esenta, potrivit acestuia, numirea interimara a sefului Inspectiei Judiciare si normele nationale privind infiintarea unei sectii de parchet specifice cu competenta exclusiva pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati, cum este Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), sunt contrare dreptului Uniunii Europene.

Aceste concluzii propun aceeasi abordare pe care Forumul Judecatorilor din Romania a conturat-o in ultimii 3 ani, cea mai reprezentativa asociatie a magistratilor din Romania fiind practic la originea sarabandei de sesizari la CJUE.

Fondatorul si co-presedintele Forumului Judecatorilor din Romania, judecatorul Dragos Calin, de la Curtea de Apel Bucuresti, explica pentru Ziare.com cum s-a ajuns ca magistratii din Romania sa sesizeze CJUE, care este miza proceselor de la instanta europeana si ce pasi ar trebui facuti in continuare pentru a „repara” legile justitiei.

Cele mai importante declaratii:

– A fost un demers rational, logic si coerent, dar fortat de disperarea in care intreg sistemul judiciar se gasea la acel moment (toamna anului 2018-inceputul anului 2019).

– In prezent, 14 astfel de cereri au fost inregistrate pe rolul CJUE, fiind asteptate solutii in cursul anului 2020.
– Instantele romanesti au sesizat CJUE cu privire la interpretarea dreptului UE, in contextul unor modificari legislative sau decizii ale Curtii Constitutionale.
– In primele sase cauze urmeaza pronuntarea hotararii Curtii de Justitie, probabil foarte curand.
– „Contra-reforma” anilor 2018-2019 a afectat pilonii meritocratiei in magistratura romaneasca.
– Este nevoie insa de o vointa politica majoritara pentru masuri legislative urgente, de proiecte legislative bine gandite, acceptate si cerute de marea majoritate a judecatorilor si procurorilor romani (chiar cu opozitia unui CSM vremelnic), de un minister al justitiei activ, independent de factiunile ce pot exista in sistemul judiciar si lucrand neincetat pentru a crea un cadru necesar functionarii optime a statului de drept.
– Lipsa unor masuri legislative nu poate fi inlocuita intru totul prin atacarea in instante a dispozitiilor administrative nocive magistraturii, tocmai din pricina urgentei necesare.

Despre „disperarea” sistemului

Ziare.com: Dumneavoastra ati gandit si conceput solicitarile de cereri de decizie preliminara. Cum v-a venit ideea sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene?

Dragos Calin: A fost un demers rational, logic si coerent, dar fortat de disperarea in care intreg sistemul judiciar se gasea la acel moment (toamna anului 2018-inceputul anului 2019). Sa nu uitam ca judecatorii si procurorii ieseau saptamanal pe treptele cladirilor instantelor si parchetelor, in incercarea de a se opune asaltului impotriva fundamentelor statului de drept, iar impotriva multora dintre ei erau declansate aproape zilnic actiuni disciplinare sau cercetari penale (si, in special, asupra celor ce reactionau impotriva modificarilor aduse legilor justitiei ori aveau functii de conducere si putere de decizie in PICCJ, DNA, ICCJ).

Era perioada in care Forumul Judecatorilor din Romania obtinuse practic doua avize ale Comisiei de la Venetia, prin intermediul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, deoarece toate subiectele de sezina din Romania refuzasera sa se adreseze Comisiei de la Venetia (Presedintele Romaniei – in prima faza, Parlamentul, Guvernul). Existau si rapoartele GRECO, se conturau si avizele Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni, respectiv Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni, obtinute tot prin eforturile noastre.

Practic reusisem sa cladim un schelet concret care sa ajute un demers judiciar la CJUE. Pas cu pas. Asa ca a fost extrem de simplu sa concep si cererile de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Fiind practic, alaturi de colegii mei, la originea tuturor acestor demersuri si dialogand efectiv, zi de zi, cu entitatile internationale relevante, mi-am conturat rapid in minte o forma prin care toate recomandarile succesive, numeroase si extrem de bine motivate, sa aiba si efecte reale, in lipsa vointei legiuitorului si executivului din Romania. Este nevoie de viziune pentru asa ceva, trebuie sa gandesti in detalii pasii urmatori, sa iei in calcul dificultati inerente, inclusiv rezistenta mentala a celor din jur, nemaivorbind de atacurile zilnice ale asa-zisei prese tonomat.

Ziare.com: Au fost si colegi sceptici?

Dragos Calin: Au fost si colegi mai sceptici, inclusiv unii universitari romani cu care am dialogat, numai ca logica pe care am desprins-o din prima hotarare relevanta a CJUE sub aceste aspecte (Associacao Sindical dos Juizes Portugueses, cauza C 64/16) mi-a dat incredere si mi-am imaginat rapid situatii in care CJUE ar putea dezvolta propria jurisprudenta, interpretarea cerintelor statului de drept, tinand seama de valorile si principiile dreptului Uniunii Europene consacrate de art. 2 si 19 alin.(1) din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE) si de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale.

In plus, in aceeasi perioada, discutam cu colegii din Polonia si ne incurajam reciproc sa urmam aceeasi cale. Evident ca m-au ajutat foarte mult studiile serioase si indelungate in domeniu, experienta de formator al Institutului National al Magistraturii in domeniul dreptului UE, activitatea publicistica laborioasa in domeniu, doctoratul in drept constitutional la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti (teza „Dialogul dintre tribunalele constitutionale si Curtea de Justitie a Uniunii Europene”).

Primii pasi

Ziare.com: Cum explicati sesizarea in valuri a Curtii de Justitie a Uniunii Europene de instantele din Romania?

Dragos Calin: La 29 ianuarie 2019, la solicitarea Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania, un judecator foarte curajos de la Tribunalul Olt a dispus, in premiera pentru „legile justitiei”, sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu o cerere de decizie preliminara (in privinta desemnarii prin OUG a interimatului Inspectiei Judiciare). Inspectia Judiciara a incercat sa blocheze demersul, formuland o cerere de stramutare. A fost prima trimitere de acest tip, fapt care a determinat o emulatie extraordinara din partea mai multor instante si un curaj extraordinar al colegilor judecatori care au efectuat trimiterile, unul dintre ei (doamna Georgeta Ciungan) aflat intr-o ancheta disciplinara, culmea, chiar la sesizarea avocatului care va reprezenta CSM in fata Curtii de Justitie la pledoariile din ianuarie 2020 din primele sase cauze.

Nici eu nu mizam pe atatea intrebari preliminare trimise de instantele romanesti, insa tentativele Inspectiei Judiciare si ale Consiliului Superior al Magistraturii de a stramuta judecata cauzelor in care erau cerute (sa nu uitam ca presedintele CSM de la acea data, doamna Lia Savonea, a semnat cererea prin care CSM a solicitat chiar desfiintarea incheierii de sesizare a CJUE in privinta SIIJ, cerere respinsa de ICCJ abia in iunie 2020) au determinat reactiile individuale in lant ale multor judecatori romani, cererea initiala a Forumului Judecatorilor din Romania fiind insusita rapid. Atat cu privire la „legile justitiei”, cat si ulterior, in raport de unele decizii CCR, majoritatea trimiterilor preliminare la CJUE a urmat modelul Forumului Judecatorilor din Romania.

In prezent, 14 astfel de cereri au fost inregistrate pe rolul CJUE, fiind asteptate solutii in cursul anului 2020 cel putin in primele sase trimiteri preliminare, in care Marea Camera a organizat sedinta de pledoarii, iar ieri au fost deja publicate concluziile Avocatului general, domnul Bobek.

Ziare.com: Puteti detalia?

Dragos Calin: Instantele romanesti au sesizat CJUE cu privire la interpretarea dreptului UE, in contextul unor modificari legislative sau decizii ale Curtii Constitutionale [interpretarea continutului, caracterului si intinderii temporale a Mecanismului de cooperare si verificare; obligatia statelor membre de a stabili masurile necesare pentru o protectie juridica efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garantii ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecatorii din Romania, inlaturand orice risc legat de influenta politica asupra desfasurarii procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspectiei Judiciare, chiar si cu titlu provizoriu, ori infiintarea si organizarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin posibilitatea exercitarii, in mod indirect, a unor presiuni asupra magistratilor; interpretarea art. 19 alin. (1) TUE, art. 325 alin. (1) TFUE, art. 1 alin. (1) lit. a) si b) si art. 2 alin. (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiul securitatii juridice in sensul in care s-ar opune adoptarii unei decizii de un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa aprecieze asupra legalitatii compunerii unor complete de judecata cu consecinta crearii premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronuntate intr-un interval de timp; interpretarea art. 47 par. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene in sensul ca se opune constatarii de un organ exterior puterii judecatoresti a caracterului lipsit de independenta si impartialitate al unui complet din care face parte un judecator avand functie de conducere si care nu a fost desemnat aleatoriu, ci in baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de parti, regula aplicabila in toate cauzele completului respectiv, hotararea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern; interpretarea principiului independentei judecatorilor, in raport de norme nationale care definesc eroarea judiciara; interpretarea art. 2 si art.19 alin. (1) TUE, precum si art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene in sensul ca se opun interventiei unei curti constitutionale (organ care nu este, potrivit dreptului intern, instanta de judecata) cu privire la modalitatea in care instanta suprema a interpretat si aplicat legislatia infraconstitutionala in activitatea de constituire a completurilor de judecata in materie de coruptie].

Cum poate schimba CJUE legile

Ziare.com: Care vor fi pasii urmatori la Curtea de Justitie a Uniunii Europene?

Dragos Calin: In primele sase cauze, urmeaza pronuntarea hotararii Curtii de Justitie, probabil foarte curand. In celelalte cauze, din cauza pandemiei si a restrictiilor de circulatie existente (14 zile de carantina pentru orice persoana care revine in Romania din Luxemburg), faza care presupunea prezentarea de pledoarii a fost inlocuita cu un set de raspunsuri scrise la intrebari formulate de Curte, urmand a fi depuse aceste raspunsuri pana aproape de jumatatea lunii octombrie. Apoi, si in acele trimiteri, vor trebui publicate concluzii ale avocatului general si, in final, pronuntata hotararea Curtii de Justitie.

Ziare.com: Ce ar putea schimba in sistemul judiciar romanesc o hotarare a Curtii de Justitie care sa constate ca modificarile aduse legilor justitiei in perioada 2018-2019, contestate masiv de magistrati si organizatiile internationale, sunt contrare dreptului Uniunii Europene?

Dragos Calin: Va fi un adevarat cutremur. Spre exemplu, va insemna capat de drum pentru SIIJ. Suprematia/prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene reprezinta un principiu fundamental, inca de la hotararea Curtii de Justitie din 15 iulie 1964, in cauza 6/64, Costa c. ENEL, si se refera inclusiv la hotararile pronuntate de CJUE. De asemenea, instanta nationala care trebuie sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului Uniunii Europene, are obligatia de a asigura efectul deplin al acestor dispozitii, inlaturand, din oficiu daca este necesar, aplicarea oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale fara a trebui sa solicite sau sa astepte eliminarea prealabila a acestei dispozitii nationale pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.

Judecatorul national este primul judecator european care are drept sarcina asigurarea efectivitatii aplicarii dreptului UE, iar prioritatea dreptului UE ii impune si, implicit, permite judecatorului national sa ignore chiar si o decizie a Curtii Constitutionale care ar lipsi de efect util protectia efectiva a intereselor financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, daca ar fi insusita de Curtea de Justitie, interpretarea propusa de domnul AG Bobek ar oferi Curtii Constitutionale a Romaniei repere pentru a tine seama de Decizia Comisiei Europene de instituire a MCV, in raport de principiul cooperarii loiale, prevazut de art. 4 par.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Pe rolul Curtii Constitutionale a Romaniei exista numeroase exceptii de neconstitutionalitate vizand nu doar aspectele pentru care s-a declansat valul de sesizari la CJUE, dar si, spre exemplu, neconformitatea cu Constitutia a procedurilor de promovare a judecatorilor la ICCJ sau la curti de apel ori tribunale, pentru ca aceasta „contra-reforma” a anilor 2018-2019 a afectat si pilonii meritocratiei in magistratura romaneasca, selectiile realizate in baza unor interviuri subiective luand locul examenelor dure din interiorul profesiei.

„Magistratura a rezistat atacurilor”

Ziare.com: Lipsa unor masuri legislative urgente de „reparare” a legilor justitiei poate fi inlocuita prin atacarea in instante a dispozitiilor nocive magistraturii?

Dragos Calin: Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania a contestat in bloc actele administrative care au pus in aplicare dispozitiile legale nou introduse in legile justitiei, puternic criticate de toate organizatiile internationale relevante. Sunt mai mult de 10 dosare pe rolul instantelor judecatoresti din Romania, cu sesizari complexe la CCR sau CJUE. Este datoria unor magistrati onesti sa se asigure ca isi desfasoara profesia intr-un mediu independent, impartial, meritocratic. Altfel, purtam degeaba o atare titulatura.

In mare masura, magistratura si-a facut datoria in ultimii ani, a rezistat cu obstinatie atacurilor sub centura, sunt raze de lumina, se poate reconstrui, pilonii sunt inca in picioare. Este nevoie insa de o vointa politica majoritara pentru masuri legislative urgente, de proiecte legislative bine gandite, acceptate si cerute de marea majoritate a judecatorilor si procurorilor romani (chiar cu opozitia unui CSM vremelnic), de un minister al justitiei activ, independent de factiunile ce pot exista in sistemul judiciar si lucrand neincetat pentru a crea un cadru necesar functionarii optime a statului de drept.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au solicitat in multiple randuri reforme rapide in justitie, pentru alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept. Din pacate, nu vedem nimic, sub justificarea lipsei unei majoritati parlamentare dispusa sa reconstruiasca legislatia in domeniu.

Lipsa unor masuri legislative nu poate fi inlocuita intru totul prin atacarea in instante a dispozitiilor administrative nocive magistraturii, tocmai din pricina urgentei necesare. Si nu este o caracteristica a unui stat de drept functional ca toate problemele de organizare sa fie rezolvate, ultima ratio, de judecatori.