Forumul Judecătorilor din România: Solicitarea Ministerului Justiției adresată asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor de a trimite puncte de vedere cu privire la rapoartele GRECO reprezintă, în realitate, o amânare nejustificată a aplicării acestora și, prin urmare, o lipsă de conformare față de recomandările GRECO din partea puterii executive

Este de notorietate, nu numai în România, ci practic în întreaga lume, că modificările aduse în perioada 2018-1019 ”legilor justiției” au determinat numeroase încălcări ale cerințelor minimale ale statului de drept în România.

Acest fapt a fost constatat, în multiple rânduri, de Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni sau GRECO (organisme din cadrul Consiliului Europei), dar și de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și alte entități ale Uniunii Europene.

De două ori, în anii 2017 și 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ modificările esențiale conținute de aceste proiecte, iar adunările generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor au respins cvasiunanim toate aceste proiecte (peste 90% din adunările generale).

Aproximativ 4000 de judecători și procurori români au semnat, cu titlu individual, un Memoriu adresat de Forumul Judecătorilor din România Guvernului României pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”, exprimându-și dezacordul manifest cu conținutul acestora.[1]

Începând cu luna decembrie 2017 și până astăzi, câteva mii de magistrați români au protestat aproape în continuu pe treptele instanțelor și parchetelor din orașele cele mai importante ale țării, precum și pe treptele Palatului de Justiție din Bruxelles, solicitând abrogarea modificărilor aduse legilor justiției. Aceste demersuri au fost prezentate inclusiv în presa din Angola, Filipine, Nigeria, Pakistan, Egipt, Kazahstan, Indonezia etc., nemaivorbind de presa occidentală europeană.

În primăvara acestui an, mii de magistrați români și-au suspendat ședințele de judecată sau activitățile zilnice, pentru diverse intervale orare, ori au protestat cu banderole albe zile în șir, tocmai pentru a trage semnale de alarmă cu privire la cadrul legislativ al profesiei, schimbat netransparent și cu sfidarea corpului magistraților.

De asemenea, în cursul anilor 2018-2019, între 1500 și 2000 de judecători și procurori au semnat, cu titlu individual, de fiecare dată, atât Rezoluția pentru apărarea statului de drept, dar și multiple alte scrisori publice pentru susținerea independenței sistemului judiciar, atacat cu o furie oarbă de puterea legislativă și puterea executivă.

Faptul că în magistratură există și un număr infim de susținători ai modificărilor aduse legilor justiției, grupați în două asociații ale magistraților (Asociația Procurorilor din România a respins modificările în cursul anilor 2017-2018), este total irelevant, față de acestea delimitându-se public, în anul 2018, peste 2000 de colegi. De altfel, strict matematic, trei judecători sau 3 procurori pot constitui o infinitate de asociații profesionale, pentru că legea nu limitează în niciun fel dreptul de asociere. Dar acest lucru este anodin, cât timp aceste forme de asociere nu reprezintă, ci chiar se opun punctului de vedere al majorității covârșitoare a magistraților români, exprimat ferm în adunările generale.

În acest context, rapoartele recente ale GRECO, publicate de Guvernul României, numai în urma unei presiuni publice intense, au constatat aspecte care nu mai pot fi aruncate sub preș de niciun Guvern al României, fără a afecta participarea Statului Român în cadrul Consiliului Europei, care presupune respectarea unor condiții minimale pentru statul de drept, între care, mai ales, independența puterii judecătorești.

GRECO s-a arătat preocupat, în principal, ”de faptul că recomandarea de a se renunța la înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost complet ignorată”, aspect care, împreună cu numirile și eliberările din funcție a procurorilor de rang înalt, independența funcțională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor, lipsa meritocrației pentru promovarea în profesie, etc. reprezintă amenințări serioase la adresa independenței sistemului judiciar în România. Toate aceste împrejurări au fost împărtășite în ultimii doi ani de cvasitotalitatea judecătorilor și procurorilor români.

Alături de miile de colegi judecători și procurori, Asociația Forumul Judecătorilor din România a solicitat, în nenumărate rânduri, puterii executive şi puterii legislative de a lua toate măsurile necesare conformării cu aspectele ce pun în primejdie statul de drept în România, constant reliefate de organismele europene şi/sau internaţionale, respectiv:

  1. Desfiinţarea imediată şi necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
  2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
  3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
  4. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
  5. Renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
  6. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
  7. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială;

8 Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare.

  1. Revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cǎrei conducere este numitǎ de comisii în care participǎ doar unii membri ai Consiliului; Implementarea unor criterii de evaluare anualǎ, de corpul magistraţilor, a activitǎţtii curente desfaşurate de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
  2. Abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre ex., normele prorogate privind introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluţionarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de cameră preliminară de la curţile de apel, etc.);
  3. Adoptarea modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia;
  4. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

 

Asociația Forumul Judecătorilor din România a arătat, în zeci de ocazii, că GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statelor membre de a-şi uni eforturile, de a-şi împărtăşi experienţele şi de a acţiona împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare şi presiune reciproce. Rapoartele de evaluare trebuie privite ca fiind rezultatul unei analize obiective, realizate de un observator extern şi neutru, concluziile lor trebuie apreciate la nivelul unui înalt standard de profesionalist şi respectate întocmai de statele membre, în cadrul cooperării loiale şi al evaluării reciproce dintre acestea.

Potrivit art. 11 din Constituţia României, Statul Român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credință obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin O.G. nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupţiei reprezenta şi reprezintă în continuare o ameninţare serioasă împotriva statului de drept, democraţiei, drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii.

Statul Român şi-a respectat constant obligaţiile internaţionale ce îi reveneau din participarea la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO). Spre exemplu, Curtea Constituţională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituţionalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorinţa respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiţiei au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată şi pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat şi obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunţătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), aşa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei.

 

În consecinţă, pentru toate aceste argumente, apreciem cǎ solicitarea Ministerului Justiţiei adresată asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor de a trimite puncte de vedere cu privire la rapoartele GRECO riscǎ să constituie, în realitate, o amânare nejustificată şi, prin urmare, o lipsă de conformare faţă de recomandările GRECO din partea puterii executive, ceea ce este incompatibil cu principiile statului de drept şi cu participarea Statului Român în cadrul Consiliului Europei. De asemenea, atragem atenţia asupra faptului cǎ respectarea recomandǎrilor formulate în rapoartele GRECO nu poate fi supusǎ unei condiţionǎri, respectiv aceea de a se obţine acordul unei/unor anumite asociaţii profesionale ale magistraţilor. De altfel, folosirea asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru a se justifica de cǎtre puterea executivǎ refuzul de a se îndeplini cerinţele din rapoartele GRECO reprezintǎ o manifestare fǎrǎ precedent în democraţia româneascǎ, ce pune în pericol principiul separaţiei puterilor în stat, al cooperǎrii loiale între acestea, precum şi executarea cu bunǎ-credinţǎ a obligaţiilor internaţionale asumate de România.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

[1] http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/archives/2931

No related posts.

Lasă un comentariu


nine − 8 =