Arestarea preventivă și deținerea nelegală. Hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțate în cauzele împotriva României, Editura Universitară, Bucureşti, 2015

Coordonator: Cristinel Ghigheci

Autori: Dragoș Călin, Ionuţ Militaru, Mihaela Vasiescu, Roxana-Maria Călin, Mihaela Lavinia Cîrciumaru, Anamaria-Lucia Zaharia, Paula-Andrada Coţovanu, Florin Mihăiţă, Cristina Radu, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Irina Alexandra Gherghesanu, Vasile Bozeşan, Beatrice Ramaşcanu, Alexandra Lăncrănjan, Iulian Balan

Dreptul la libertate și siguranţă este reglementat ca principiu distinct în legislația noastră procesual penală în art. 9 din noul Cod de procedură penală, care prevede că „în cursul procesului penal este garantat dreptul oricărei persoane la libertate și siguranţă”. Din această formulare se poate trage concluzia că noul Cod de procedură penală nu a avut ca sursă de inspirație art. 23 din Constituţia României, care prevede că „libertatea individuală și siguranţa persoanei sunt inviolabile”, ci mai degrabă articolul 5 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care prevede în paragraful 1 că „orice persoană are dreptul la libertate și siguranţă”. Aceasta rezultă, în al doilea rând, din faptul că alin. (3)-(5) ale art. 9 din Codul de procedură penală sunt reproduceri destul de fidele ale paragrafelor 2, 4 și 5 ale art. 5 din Convenţia europeană a drepturilor omului. Astfel se relevă importanța deosebită pe care legiuitorul intern o acordă Convenției europene a drepturilor omului și jurisprudenței CEDO, în aplicarea acestui principiu fundamental al procesului penal român, care este totodată și un drept fundamental al omului.

Dreptul la libertate şi siguranţă a fost analizat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele împotriva României, din perspectiva problemelor specifice care s-au ridicat în practica judiciară română, în acest domeniu. Deşi multe din hotărârile Curţii, adoptate în cauzele împotriva celorlalte ţări, soluţionează probleme similare cu cele din ţara noastră, putând fi utile şi practicii noastre judiciare, cel mai mare impact asupra acesteia îl au totuşi cauzele împotriva României. Din aceste motive considerăm că analiza jurisprudenței Curții din aceste cauze poate fi un instrument util pentru toți participanții la procesele penale și civile, în care se ridică problema respectării dreptului la libertate și siguranță, putând ajuta mai bine la distingerea numeroaselor nuanțe evidențiate de practica noastră judiciară, în legătură cu acest drept atât de important.

No related posts.