Libertatea de circulaţie reprezintă un principiu fundamental al dreptului comunitar.
Volumul de faţă, care face parte dintr-un demers mai amplu având ca scop prezentarea jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul social, cuprinde hotărârile acestei instanţe pronunţate în legătură cu dreptul lucrătorilor de a circula pe teritoriul Uniunii şi de a desfăşura o activitate în alt stat membru decât cel ai cărui resortisanţi sunt.
După o primă parte consacrată unor aspecte de ordin general referitoare la conţinutul acestei libertăţi, la condiţiile în care se exercită şi la noţiunea de lucrător, sunt prezentate hotărâri care evidenţiază egalitatea de tratament de care se bucură lucrătorii ce exercită acest drept.
Existenţa unei bogate jurisprudenţe în materie, care poate fi constatată de cititor prin referirile numeroase din cuprinsul hotărârilor la speţe anterior soluţionate, demonstrează importanţa deosebită a libertăţii de circulaţie pentru Uniunea Europeană. Ea este un aspect al statutului de cetăţean al Uniunii conferit de art. 20 TFUE oricărui resortisant al statelor membre, care le permite acestora să obţină acelaşi tratament juridic independent de cetăţenia lor, sub rezerva excepţiilor expres prevăzute.
Dreptul la liberă circulaţie permite resortisanţilor statelor membre să părăsească statul de origine, să se stabilească pe teritoriul altui stat membru, să desfăşoare în acest stat o activitate profesională, de orice natură, opunându-se oricăror măsuri care i-ar defavoriza.
Restrângerea dreptului de circulaţie nu poate fi justificată decât dacă se întemeiază pe consideraţii obiective şi este proporţională cu obiectivul legitim urmărit de dreptul naţional. Aşa cum se va observa din lecturarea hotărârilor prezentate, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a considerat că sunt obiective legitime protejarea limbii oficiale în vederea menţinerii unităţii naţionale şi coeziunii sociale, încurajarea recrutării şi formării tinerilor sportivi profesionişti, protejarea eficienței controalelor fiscale, facilitarea controalelor administrative, protecţia socială a lucrătorilor, creşterea procentajului rezidenţilor titulari ai diplomei de învăţământ superior ş.a.
Totodată, o importanţă deosebită pentru cunoaşterea şi aprofundarea acestui domeniu al dreptului comunitar o are delimitarea noţiunii de lucrător, care, în dreptul comunitar, are un înţeles autonom, fiind definită prin criteriile ce caracterizează raportul de muncă, ţinând cont de drepturile şi obligaţiile persoanelor implicate. Aşa cum a arătat însăşi Curtea, lucrător este persoana care îndeplineşte, o anumită perioadă, pentru şi sub îndrumarea altei persoane, prestaţii în schimbul cărora primeşte o remuneraţie. Activitatea trebuie să fie reală şi efectivă, cu excepţia activităţilor atât de reduse încât apar ca pur marginale şi accesorii. De pildă, Curtea a considerat că intră sub incidenţa liberei circulaţii a lucrătorilor şi sportivii profesionişti/semiprofesionişti dacă activitatea sportivă desfăşurată este o activitate economică, un funcţionar al Uniunii Europene, o femeie care a încetat munca din cauza constrângerilor intervenite în ultima perioadă a sarcinii şi imediat după naştere, în condiţiile dezvoltate de Curte. Noţiunea de lucrător a fost larg interpretată astfel încât Curtea a concluzionat că se află în sfera de aplicare a dreptului în discuție şi persoanele care prestează muncă în cadrul unui ajutor pentru dezvoltare într-un stat din afara Uniunii Europene, în baza legăturii cu dreptul unui stat membru al Uniunii, precum și o persoană care a încetat un raport de muncă ori este în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, se pot prevala de dispoziţiile dreptului comunitar în materie nu doar lucrătorii, ci şi angajatorii lor, după cum aceste dispoziţii nu se adresează doar autorităţilor publice, ci şi măsurilor de altă natură care reglementează, în mod colectiv, munca salariată. Nu doar lucrătorii se bucură de anumite drepturi oferite de statul membru gazdă, ci şi membrii de familie ai acestuia, aşa cum se va observa din parcurgerea lucrării, o atenţie deosebită fiind dată dreptului copiilor unui lucrător migrant de a avea acces la sistemul din învăţământ din statul unde aceştia au reşedinţa.
În consecinţă, problemele dezvoltate în jurisprudenţa prezentată de această lucrare sunt de larg interes, atât pentru practicieni ai dreptului, cât şi pentru toţi cei interesaţi să cunoască ce prevede dreptul comunitar în legătură cu dreptul la liberă circulaţie.
Daniela Georgeta Enache,
judecător,
Curtea de Apel Bucureşti
No related posts.
