În contextul nefericit al mediatizării unor diverse cazuri de malpraxis medical, răspunderea personalului medical trebuie înţeleasă în mod corect din perspectiva judiciară atât de către medici, dar şi de către pacienţii implicaţi. Nu orice conduită a personalului medical poate atrage răspunderea juridică, ci îndeplinirea în fapt şi în drept a anumitor condiţii prevăzute atât de Codul civil, cât şi de Legea nr. 95/2006 în mod cumulativ.
Culegerea de faţă reprezintă prima sinteză de jurisprudenţă relevanţă în această materie, cu referire la chestiuni ce ţin de natura obligaţiilor personalului medical, consecinţele actului medical efectuat cu încălcarea obligaţiilor profesionale din perspectiva răspunderii civile delictuale, dar şi a legilor speciale: obligaţia de diligenţă în tratamentul aplicat, obligaţia de rezultat în anumite tratamente (stomatologice), obligaţia de diagnosticare corectă, obligaţia de prevenţie, de monitorizare, de supraveghere medicală. De asemenea, sunt abordate şi aspecte privind desfăşurarea procedurii judiciare în procesele cu acest obiect, cum ar fi: instanţa competentă, calitatea de comitent a unităţilor spitaliceşti şi a cabinetelor medicale private, plata taxelor de timbru.
Lucrarea poate fi o referinţă utilă pentru cetăţenii neobişnuiţi cu termenii juridici şi medicali, dar şi pentru personalul medical. De asemenea, poate constitui un instrument de lucru necesar avocaţilor care îşi asumă susţinerea acţiunilor în răspundere medicală ori în apărarea personalului medical, precum şi magistraţilor aflaţi în situaţia de a pronunţa soluţii în cauzele de acest fel supuse judecăţii.
No related posts.
