Consiliul Superior al Magistraturii, în raport de importanța și implicațiile demersului legislativ, a apreciat necesară consultarea, în prealabil, a tuturor magistraților din sistemul judiciar cu privire la noile proiectele depuse la Camera Deputaților referitoare la modificarea și completarea Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de procedură civilă.
Din punctele de vedere comunicate rezultă că instanțele judecătorești și parchetele au respins cvasiunanim modificările esențiale conținute de aceste proiecte.
Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, are obligația de a ține seama de această consultare a corpului magistraților și de a emite, în Plenul său, iar nu în secții (conform art. 38 alin.3 din Legea nr.317/2004), un aviz negativ privind propunerile de modificare depuse la Camera Deputaților.
Remarcăm și faptul că există riscul ca textul trimis spre avizare către Consiliul Superior al Magistraturii și asupra căruia acest organism urmează să își dea avizul, să fie completat cu texte noi, necunoscute astăzi, care nu sunt prezentate corpului magistraților și față de care nu va exista o consultare reală, dar nici măcar juridică, în condițiile unei imposibilități obiective de analiză (există probabilitatea ca multe dintre texte să se nască ulterior, la nivelul Parlamentului).
Deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii este necesar și obligatoriu din perspectiva existenței sale, în cazul legilor în discuție, el nu poate fi dat în mod legal în această fază a procedurii, cu privire la texte care se vor naște în viitor și care nu îi vor fi prezentate niciodată spre analiză.
Asociația Forumul Judecătorilor din România și-a exprimat dezacordul și îngrijorarea în legătură cu proiectele legislative aflate în dezbatere publică, al căror conținut reprezintă o involuție în crearea unui sistem de justiție penală modern și adaptat noilor realități sociale, precum și o denaturare a scopului procesului penal și a politicii penale a statului, fiind evidentă schimbarea de paradigmă de la o justiție penală care protejează victimele infracțiunii la un nou concept care plasează inculpatul într-o poziție privilegiată.
Multe dintre modificările preconizate nu au nicio legătură cu scopul enunțat de legiuitor și se îndepărtează de la obiectivele avute în vedere, întrucât expunerea de motive și intervențiile legislative propuse conțin soluții inadecvate realităților juridice din România și standardelor de protecție a unor valori fundamentale de la nivel european și internațional, de natură să compromită înfăptuirea actului de justiție.
judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte