Forumul Judecătorilor din România: Membrii Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să demonstreze angajamentul față de transparență și responsabilitate, în realizarea rolului CSM de garant al independenței justiției

Forumul Judecătorilor din România arată că mult clamata separare a competențelor decizionale privind cariera magistraților nu trebuie să afecteze rolul Consiliului Superior al Magistraturii care, în componența sa plenară, reprezintă garantul independenței justiției, potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României. Prin urmare, toate atribuțiile CSM care privesc aspectele generale și comune ale carierei magistraților și organizarea instanțelor și a parchetelor revin exclusiv competenței Plenului CSM (Constituția prevede în mod expres doar pentru atribuția referitoare la îndeplinirea rolului de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor că realizarea acesteia se face de Consiliu prin secțiile sale – art. 134 alin. 2).

 

În principiu, toate reacțiile publice referitoare la independența justiției trebuie asumate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu cu titlu individual sau cu majorități conjuncturale în cadrul secțiilor sale, aspecte care sunt în măsură să slăbească însuși rolul acestei autorități constituționale.

Este inadmisibil ca Plenul CSM să nu aibă niciun fel de reacție în privința modificărilor aduse legilor justiției, criticate dur de Comisia de la Veneția sau GRECO, deja în vigoare ori, după caz, trimise Președintelui României spre promulgare, multe dintre aceste foarte nocive pentru magistratură, fiind necesar să fie amânată sau suspendată aplicarea dispozițiilor în cauză, până la data revizuirii lor totale, ori, după caz, abrogarea acelor prevederi care sunt în vigoare.

Este inadmisibil ca secția pentru judecători să discute, netransparent, fără a informa preliminar pe cei 7000 de magistrați români, sub forma unui ”punct de vedere privind unele aspecte vizând independența sistemului judiciar”, o rezoluție semnată de președinți de curți de apel sau înlocuitori ai acestora, fără mandat din partea colegilor, de natură a stabili dacă protocoalele secrete dintre SRI și PICCJ au afectat independența justiției, deşi legalitatea administrării probelor este de competența exclusivă a instanțelor de judecată în materie penală, nefiind admise ingerinţe de niciun fel asupra judecătorilor din aceste instanțe.

Este inadmisibil ca secția pentru judecători să răspundă fără motivare discursului unui ambasador, care ridica probleme reale privind activitatea Inspecției Judiciare, în situația în care, strict statistic, studiind ordinea de zi soluționată a ședințelor secțiilor disciplinare și site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (deoarece hotărârile secțiilor actualului CSM în materie disciplinară nu mai sunt publice încă din anul 2017, în pofida transparenței asumate), reiese că, în intervalul 2017-2018, s-au admis 29 de acțiuni disciplinare și s-au respins 24 de acțiuni disciplinare vizând judecători, respectiv au fost admise 11 acțiuni disciplinare și au fost respinse 11 acțiuni disciplinare vizând procurori, procentul de magistrați găsiți nevinovați fiind de aproape jumătate (50%) din cei trimiși în fața secțiilor disciplinare (n.n. – unele acțiuni disciplinare admise inițial au fost respinse de ICCJ). Toate aceste realităţi atrag inevitabil comentarii publice, libertatea de exprimare fiind inviolabilă, potrivit Constituţiei.

Este inadmisibil ca Plenul CSM să nu aibă niciun fel de reacție cu privire la declarațiile constante și lipsite de fundament ale diverselor persoane publice, inclusiv primul ministru Viorica Vasilica Dăncilă, referitoare la faptul că ”jumătate dintre magistrații din România au avut ani de zile dosare prin care, probabil, au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată”, în condițiile în care este vorba în cvasitotalitate despre plângeri fictive, unele anonime, formulate abuziv de părți nemulțumite de soluțiile pronunțate în dosare și nici nu s-a dovedit vreodată punctual influențarea vreunui judecător.

Este inadmisibil să se afle din presă ce anume materiale se dezbat pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiții specifice anilor 2000, deși Comisia Europeană a recomandat constant CSM să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării.

Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să continue să își consolideze activitatea de apărare a reputației magistraturii, în mod coerent și eficient, aşa cum a solicitat Comisia Europeană, în cadrul MCV, având obligația de a demonstra angajamentul față de transparență și responsabilitate, în realizarea rolului constituțional al CSM, iar nu să asiste pasiv la decredibilizarea magistraturii, inclusiv prin propagarea mesajului transmis de diverse persoane publice cu privire la faptul că justiția se realizează sub presiunea sau influența unor factori externi, de natură a afecta independența și imparțialitatea judecătorilor.

judecător Dragoș Călin, Curtea de Apel București, co-președinte

judecător Anca Codreanu, Tribunalul Brașov, co-președinte

No related posts.

Lasă un comentariu


+ 3 = five